CE: Biocombustibilii vor reduce dependenţa de petrol

▲ Comisia Europeană are mare încredere în biocombustibili, în pofida criticilor aduse acestora de diverse instituţii internaţionale ▲ Deşi Agenţia Europeană de Mediu a dezvăluit, într-un raport, că Uniunea Europeană (UE) poate acoperi, din producţie proprie, doar o treime din biocombustibilii necesari îndeplinirii obiectivului pentru anul 2020 privind carburanţii folosiţi în transport, Comisia Europeană susţine că biocombustibilii reprezintă singura soluţie viabilă, pe termen scurt, împotriva încălzirii climatice ▲

Biocarburanţii suscită numeroase controverse, rapoarte redactate de instituţii internaţionale diferite susţinând, pe de o parte beneficiile aduse de aceştia - reducerea poluării şi stoparea încălzirii climatice -, pe de altă parte, subliniind sacrificiul pe care trebuie să-l facă omenirea, respectiv să flămânzească, din cauza faptului că tot mai multe suprafeţe de culturi agricole sunt cultivate pentru dezvoltarea industriei bioetanolului şi mai puţin pentru alimentaţie. UE şi-a propus ca 10% din combustibilii utilizaţi pentru transport să provină din surse regenerabile, până în 2020. Criticii susţin că această măsură va intensifica defrişările în statele în curs de dezvoltare şi va duce la majorarea preţurilor alimentelor. Raportul Agenţiei Europene de Mediu, trimis către cele 27 de state membre ale blocului comunitar, arată că cel mai eficient şi sustenabil scenariu arată că UE va acoperi, din producţie internă, doar 3,4% din necesarul de biocombustibil pentru transport, până în 2020. Reprezentantul Agenţiei a refuzat să discute detaliile, dar a afirmat că cifra finală ar putea fi mai mare, întrucât scenariul nu include efectele majorării preţurilor, comerţului internaţional etc. În urma acestor declaraţii, oficialii UE au ieşit la rampă şi au susţinut că biocombustibilii reprezintă singura soluţie, pe termen scurt, împotriva schimbării climatice. „Trebuie însă să fim realişti. Pentru ca numeroasele maşini ce funcţionează cu motorină să treacă pe biodiesel, nu este nevoie ca fabricanţii să modifice mecanismele de producţie din uzine. În schimb, pentru a trece la energie electrică sau la hidrogen, ar fi nevoie de o adevărată revoluţie“, a susţinut Ferran Tarradellas, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Energie, Andris Piebalgs. „Biocarburanţii sunt soluţia realistă pentru a reduce dependenţa Uniunii Europene de petrol, până în 2020“, a mai afirmat purtătorul de cuvânt. Potrivit unui raport confidenţial al Băncii Mondiale (BM), citat de „The Guardian“, biocombustibilii au cauzat majorarea preţurilor alimentelor, la nivel mondial, cu 75%, cu mult peste nivelul anticipat. UE încearcă să evite asemenea efecte secundare prin fixarea unor criterii sociale şi de mediu stricte. Miniştrii europeni ai energiei au declarat, în cursul unei reuniuni la Paris, că au „descoperit“ că obiectivul constrângător de 10% se referă la resurse reînnoibile şi nu numai la biocarburanţi. „Nu s-a pus niciodată problema de a împiedica dezvoltarea unei tehnologii“, a subliniat Tarradellas. Cerealele, rapiţa şi floarea soarelui, materiile prime pentru biocarburanţi Obţinuţi din cereale, plante oleaginoase şi zahăr, carburanţii „ecologici“ pot contribui la reducerea dependenţei de combustibilii fosili, precum şi a emisiilor de dioxid de carbon. Bioetanolul este produs din cereale, iar combustibilul biodiesel poate fi obţinut din produse precum rapiţa şi floarea soarelui, fiind utilizat la motoarele Diesel. Biocombustibilul poate fi amestecat, în proporţii diferite, cu motorina, pentru a crea un amestec care se utilizează drept carburant. Biodieselul reduce cu aproape 90% emisiile de dioxid de carbon şi cu 98%, pe cele de sulf. Statele Unite este liderul acestei industrii, cu o producţie de 18,9 miliarde de litri în 2006, fiind urmată de Brazilia, cu 17,3 miliarde de litri, în timp ce UE a reuşit să producă doar 1,6 miliarde de litri în colaborare cu SUA. Bioetanolul este produs în SUA din porumb, iar Brazilia foloseşte trestie de zahăr. UE utilizează un amestec format din grâu (36%), alcool brut (22%), sfeclă de zahăr (16%) şi secară (15%).