Ce noutăţi aduce Codul Educaţiei?

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat că proiectul Codului Educaţiei urmează să fie în dezbatere publică pentru trei săptămâni. O altă variantă de lege care a fost adusă în discuţie este cea elaborată de Comisia prezidenţială, sub îndrumarea profesorului Mircea Miclea. Rectorii unor mari universităţi, sindicatele din Educaţie, precum şi alte organizaţii au arătat că este necesară dezbaterea publică. „Orice proiect legislativ referitor la educaţie şi cercetare trebuie să fie expresia unui anumit consens social, ceea ce impune dezbaterea publică în prealabil“, arată rectorii unor universităţi din Iaşi, Cluj, Timişoara şi Bucureşti.

Proiectul pentru legile Educaţiei propus de Ecaterina Andronescu, numit şi Codul Educaţiei, „aduce o mulţime de elemente de noutate, în primul rând stabileşte structura pe cicluri a învăţământului, ţinând seama şi de tradiţia învăţământului românesc, dar şi de ceea ce este modern în lume, pune accent începând de la educaţia timpurie, de la zero-trei ani, şi până la finalizarea liceului“, a spus Ecaterina Andronescu, conform Mediafax. Sunt reformate procesele de evaluare, cu accent pe evaluarea continuă, pe evaluările naţionale, care dau măsura performanţei sistemului, şi pe introducerea unor evaluări de tip internaţional, a mai spus ministrul Educaţiei. „Este restructurată trecerea de la ciclul gimnazial la ciclul liceal, socotit tot ca un întreg al părţii de învăţământ obligatoriu, şi este restructurat şi bacalaureatul“, a susţinut Andronescu. Codul Educaţiei în învăţământul preuniversitar O noutate în noul cod ar fi evaluarea de la sfârşitul clasei a IV-a. Trecerea de la gimnaziu la liceu se va face pe baza evaluărilor de tip internaţional din timpul claselor V-VIII. Părinţii şi copiii vor şti de la începutul ciclului gimnazial felul în care se va încheia ultima clasă de şcoală generală. La finalul liceului, fiecare absolvent va avea un atestat de competenţe digitale. Bacalaureatul e simplificat prin eliminarea probelor orale şi va cuprinde trei probe scrise, la Limba română - obligatorie, la Matematică - obligatorie pentru absolvenţii liceelor cu profil ştiinţific, real sau tehnologic şi o parte din cele vocaţionale, cum ar fi liceele militare, sau la Istorie, o disciplină obligatorie pentru cei din sfera socio-umanistă şi cei de la liceele vocaţionale de muzică, artă plastică etc, în funcţie de profilul liceului. La alegere şi tot în funcţie de profil, se va da a treia probă - la Chimie, Fizică, Informatică sau Biologie pentru clasele de real, respectiv Economie, Geografie, Logică, Filosofie sau Psihologie - pentru secţiile umane. O probă în plus, Limba maternă, va fi pentru elevii minorităţilor naţionale. În clasa a XII-a vor fi făcute evaluări cu privire la competenţele dobândite la comunicare în Limba română sau în Limba maternă, precum şi la competenţele digitale obţinute în utilizarea calculatorului. Pentru competenţele lingvistice se va elibera un certificat. Absolvenţii liceelor de specialitate cu profiluri bine conturate vor primi şi certificate pentru competenţă profesională - nivelul 3, pe baza cărora se vor putea angaja. Directorii şcolilor din învăţământul preuniversitar vor da concursul în şcoala pe care o conduc, urmând să fie numiţi de Inspectoratul Şcolar, iar consiliile de administraţie ale şcolilor vor fi formate din cadre didactice (50%), părinţi şi reprezentanţi ai comunităţilor locale (50%). Doctoratul la fără frecvenţă, exclus În ceea ce priveşte învăţământul superior, propunerile făcute de Ministerul Educaţiei arată că studenţii care vor urma cursurile facultăţilor cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă vor avea un an de studii în plus. Ar putea fi instituţii de învăţământ superior axate doar pe învăţământ şi instituţii în care va fi organizat atât învăţământ, cât şi cercetare, în funcţie de rezultatele obţinute de aceste universităţi. Licenţa va consta în două probe obligatorii: una scrisă, constând într-un examen sumativ, şi una în care va fi prezentat proiectul de licenţă, în funcţie de specificul fiecărei specializări. Pe diploma de licenţă va fi trecut tipul de învăţământ urmat de student, programul de studii şi forma de învăţământ. Vor exista programe de masterat de aprofundare, care vin în continuarea pregătirii din domeniul licenţei, masterate interdisciplinare, considerate la graniţa dintre două sau mai multe domenii ştiinţifice, masterate de cercetare, care să preceadă programele doctorale, masterate complementare, care să vizeze domeniul complementar celui de licenţă, şi masterate care vizează programele de formare continuă. Doctoratul va fi organizat în forma de zi şi frecvenţă redusă, nemaiexistând doctorat la distanţă şi doctorat fără frecvenţă. Durata studiilor doctorale nu poate fi mai mică de trei ani şi poate fi prelungită cu 1-2 ani. Studentul doctorand este asimilat ca fiind asistent de cercetare cu o bursă minimă echivalentă cu salariul net al asistentului de cercetare. Tema de cercetare trebuie stabilită şi în alt domeniu decât acela de la licenţă, cu condiţia ca studentul să fi efectuat un master în domeniu, conform Agerpres. Universităţile ar putea fi finanţate pe cicluri de învăţământ şi nu pe numărul de studenţi. În sistemul universitar ar urma să fie introdusă o funcţie nouă, cea de profesor universitar conducător de doctorat, aceasta fiind singura categorie pentru care se va putea prelungi perioada activă până la 70 de ani. Dezbaterea publică solicitată de „actorii“ din Educaţie Noul cod a adus şi nemulţumiri, sindicatele solicitând mai multe dezbateri pe unele teme. Preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a spus că, în proiectul legilor Educaţiei, doar rudele de gradul I şi soţii nu au voie să deţină funcţii de conducere subordonate direct la aceeaşi facultate din cadrul unei universităţi, ei putând avea aceste funcţii la facultăţi diferite. „Noi am vrut să eliminăm şi nepotismul, adică nici cadrele didactice de gradul II să nu aibă voie să deţină funcţii de conducere într-o facultate, dar ministerul nu a dorit. Poate după dezbaterea publică se va elimina şi această compatibilitate“, a spus Hadăr. Sindicaliştii din învăţământ doresc ca directorii de şcoli sau universităţi să nu poată ocupa funcţii de conducere în partide politice sau organizaţii sindicale, din Codul Educaţiei fiind scoasă prevederea referitoare la incompatibilitatea privind calitatea de director de şcoală cu cea de politician sau lider de sindicat. Rectorii de la Universitatea de Vest Timişoara, ASE Bucureşti, Universitătea „Babeş-Bolyai“ Cluj şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi au semnat o declaraţie comună prin care arată că „procedura adoptării unei legi trebuie să fie compatibilă cu principiile politicii publice, care este expresia dezbaterii publice chiar şi într-o democraţie reprezentativă «original㻓. Rectorii consideră că „orice proiect legislativ referitor la educaţie şi cercetare trebuie să fie expresia unui anumit consens social, ceea ce impune dezbaterea publică în prealabil“. Societatea Academică din România (SAR) consideră că este necesară o dezbatere publică pe fondul legilor Educaţiei. „Legile care vor fi adoptate trebuie să întrunească majorităţi altele decât politice, mai ales din partea celor care vor suporta consecinţele lor. (...) Fără negocierea cu toate aceste categorii, reforma nu va putea fi implementată şi va eşua lamentabil“, arată SAR, conform Agerpres. „Varianta“ Miclea Alături de varianta propusă de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, mai există o variantă pusă în discuţie, cea a Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării din România, sub îndrumarea profesorului Mircea Miclea. Pe scurt, această variantă propune, la secţiunea învăţământului preuniversitar, ca învăţământul obligatoriu să cuprindă o clasă pregătitoare, patru clase de primar şi cinci de gimnaziu. Învăţământul neobligatoriu va cuprinde trei sau patru ani de liceu ori, alternativ, între unu şi trei ani de învăţământ profesional. „Varianta“ Miclea propune învăţământul obligatoriu de 10 ani, în intervalul 6-16 ani, timp în care elevii îşi pot însuşi competenţe de comunicare, inclusiv în limbi străine, aptitudini ştiinţifice de bază, noţiuni de convieţuire socială. La finalul clasei a XII-a se va face o evaluare naţională diferenţiată, în funcţie de filiera şi profilul liceului. Se vor stabili 3 tipuri de probe, în funcţie de principalele tipuri de competenţe specifice dezvoltate de fiecare filieră, respectiv profil de liceu. Pe parcursul clasei a XII-a se susţin probele practice pentru evaluarea şi certificarea competenţelor de utilizare a calculatorului, conform Agerpres. Şcoala poate alege modalitatea de selectare a elevilor, în cazul în care cererea depăşeşte oferta. Angajarea şi concedierea salariaţilor se face de către şcoala unde activează aceştia. În ceea ce priveşte curricula, procentul orelor la dispoziţia şcolii poate ajunge la 20% în cazul gimnaziului şi la 30% în cazul liceului. 25% dintre orele alocate unei discipline vor rămâne la dispoziţia profesorului, pentru realizarea unor acţiuni remediale, de performanţă sau în alte scopuri decise de profesor.