Ce recomandă fitoterapia în bolile de ochi

Principalele infecţii oculare sunt conjunctivita şi blefarita. Conjunctivita este o boală oculară foarte frecventă (în special la copii), caracterizată printr-o inflamaţie contagioasă a mucoasei conjunctivale care căptuşeşte partea internă a pleoapelor şi se răsfrânge pe globul ocular, până la periferia corneei. Blefarita este o inflamaţie, acută sau cronică, a marginii libere de la pleoape, produsă de infecţii microbiene, virale, micotice sau parazitare, agenţi fizici şi substanţe chimice. Tratamentele pe bază de plante se aplică îndeosebi extern, având mare grijă ca prepararea să se facă în curăţenie perfectă.

Conjunctivita este produsă de diferiţi agenţi iritanţi (fizici şi chimici), mai frecvent praf, fum, vânt, substanţe chimice, gaze toxice, corpi străini, raze ultraviolete. Primăvara, apare conjunctivita cauzată de sensibilitatea faţă de diferite polenuri, mai ales cel de plop. Forma purulentă a bolii este produsă de infecţiile cu diferiţi germeni microbieni. Bolnavul resimte usturimi sau dureri în ochi, senzaţie de arsuri oculare şi „nisip în ochi“, mâncărimi şi înţepături, roşeaţă, lăcrimare intensă şi vedere înceţoşată. De asemenea, se constată congestionarea, acută sau cronică, a conjunctivei, în zona din jurul corneei care devine tulbure şi îşi pierde luciul. Tratamentele fitoterapeutice pentru conjunctivită În uz intern se aplică: - infuzie din herbă uscată de silur (trei linguriţe la 200 ml apă), care se bea în cursul zilei; - infuzie din frunze de coacăz negru (o linguriţă la 250 ml apă clocotită), din care se beau două căni pe zi; - infuzie dintr-un amestec format cu 20 g albăstrele, 20 g muşeţel, 20 g nalbă-mare, 20 g silur şi 20 g petale de trandafir; din acest amestec se ia o lingură la 200 ml apă clocotită, se lasă să infuzeze acoperit 15 minute şi se beau două căni pe zi, având efecte în limpezirea vederii. În uz extern, posibilităţile de tratare sunt mult mai diversificate, folosind spălături oculare, comprese, cataplasme şi instilaţii în ochi cu produse din plante medicinale care prezintă proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice, bacteriostatice, emoliente şi calmante. Spălarea ochilor, compresele pe pleoape şi băile se fac cu infuzii sau decocturi din: - flori de gălbenele, albăstrele, muşeţel, nalbă mare, soc, tei şi coada-şoricelului; - frunze de pătlagină, pelin, salvie şi lăcrămioare; - petale de trandafir de dulceaţă; - herbă de sulfină, isop, talpa-gâştei şi turiţă mare; - rădăcini de nalbă-mare macerate la rece şi apoi fierte 10 minute la foc redus; - fructe de anason, fenicul şi scoruş; - apă din flori proaspete de albăstrele, pentru pulverizări cu efecte tonifiante ale pleoapelor lăsate; - amestec din albăstrele (flori - 20 g), gălbenele (flori - 20 g), muşeţel (flori - 10 g), coada-şoricelului (flori - 10 g) şi isop (herbă - 10 g) pentru infuzie; - amestec din silur (herbă - 20 g), pătlagină (frunze - 15 g), fenicul (fructe - 10 g) şi arnică (flori - 5 g); - amestec din nalbă mare (flori - 30 g), trandafir de dulceaţă (petale - 30 g), coada-calului (herbă - 20 g) şi nuc (frunze - 20 g); - amestec din zmeur (frunze - 15 g), păpădie (herbă - 10 g), nuc (frunze - 10 g), sclipeţi (rizomi - 10 g) şi silur (herbă - 5 g); - amestec din pătlagină (frunze - 10 g), albăstrele (flori - 5 g) şi sulfină (herbă - 5 g); - cataplasme cu cartofi cruzi, daţi pe răzătoare şi puşi pe pleoape într-un tifon steril, pentru combaterea edemelor; - cataplasme cu frunze de pătlagină şi herbă de talpa-gâştei; - instilare în ochi (de 2-3 ori pe zi) cu infuzie de silur şi muşeţel (în părţi egale), folosind o pipetă sterilizată din sticlă; - instilare, primăvara, cu sevă de viţă-de-vie obţinută după tăierea coardelor, păstrată la răcoare, în sticluţe bine închise; - ungerea pleoapelor cu ulei de gălbenele, ulei de sulfină şi vitamina A uleioasă; - tinctură de gălbenele în alcool 60%, macerată 8-10 zile. Reguli stricte de igienă Întrucât boala este contagioasă, pacientul va avea grijă permanentă ca secreţia cu agentul microbian să nu treacă de la ochiul bolnav la cel sănătos sau la persoanele din jur. Se impune respectarea cu stricteţe a unor reguli de igienă individuală şi colectivă: - spălarea mâinilor cu apă şi săpun de mai multe ori pe zi şi, eventual, dezinfectarea cu spirt medicinal, alcool iodat sau acid boric 3-4%; - folosirea strict separată a unui prosop curat, batistă şi pernă de dormit; - ochiul sănătos nu va fi atins cu aceste obiecte personale; - masajul uşor al pleoapelor şi orbitelor; - comprese locale cu apă distilată sau de izvor, fiartă şi răcită (apa de robinet conţine clor dăunător); - pe ochiul bolnav nu se aplică bandaje şi pansamente, care ar favoriza stagnarea secreţiei şi complicaţii locale; - bolnavul va purta ochelari fumurii de protecţie împotriva prafului şi a luminii puternice; - se va evita scăldatul în apele murdare ale lacurilor naturale sau în piscine neprimenite. Cum se manifestă blefarita Blefarita este o inflamaţie, acută sau cronică, a marginii libere de la pleoape, produsă de infecţii microbiene, virale, micotice sau parazitare, agenţi fizici şi substanţe chimice. Se manifestă printr-o simplă congestie, cu evoluţie spre formare de ulceraţii. În continuare, inflamaţia se extinde sau se asociază cu con-junctivita, ajungând la blefaroconjunctivită. La copii, inflamaţia marginilor pleoapelor poate fi un semn de miopie sau de hipermetropie. De cele mai multe ori, copiii nu vor să admită că nu văd bine, dar efortul pe care îl fac de a vedea poate duce la agravarea bolii, cu înroşirea pleoapelor. Tratamentele fitoterapeutice - flori de muşeţel pentru prepararea de infuzii (două linguri la 200 ml apă clocotită, cu adaus de 4 g acid boric), aplicate în comprese locale cu efecte calmante, dezinfectante şi antiinflamatoare; - flori de tei preparate ca infuzii (4 linguri la 200 ml apă) pentru comprese cu efecte decongestive şi calmante în îndepărtarea cearcănelor şi a pleoapelor iritate; - flori de albăstrele pentru infuzii (două linguriţe la 250 ml apă), folosite sub formă de comprese sau cataplasme; - petale de trandafir în infuzii (o linguriţă la 250 ml apă), utilizate în spălături locale şi comprese pentru ochi obosiţi şi iritaţi, cu efect dezinfectant şi decongestiv; - frunze de nuc pentru comprese cu decoct (4 linguri la 250 ml apă), având proprietăţi dezinfectante; - frunze de pătlagină în infuzii (două linguri la 200 ml apă), pentru comprese cu acţiuni antibiotice; - frunze de ceai chinezesc preparate ca decoct (o linguriţă la 200 ml apă), aplicat în comprese pentru cearcăne şi pungi de sub ochi; - herbă de asmăţui în infuzie (două linguri la 200 ml apă), ca remediu pentru inflamaţiile pleoapelor; - rădăcini de nalbă-mare în decoct (două linguri la 250 ml apă), pentru comprese cu proprietăţi emoliente şi de hidratare a pleoapelor ridate; - seminţe de salată verde în decoct (două linguri la 200 ml apă), aplicat sub formă de comprese, cu efecte decongestive la ochii inflamaţi; - comprese cu suc de gutui sau cu decoct din seminţe de gutui; - tinctură din flori de gălbenele (20 g macerate în 100 ml alcool 70%), aplicată în comprese pe pleoape. Apiterapia recomandă: - pensulări cu miere de albine subţiată la căldură cu câteva picături de suc de lămâie; - unguent oftalmic cu propolis; - colir de oftalmisept. În cazul bolnavilor de blefarită severă, se recomandă un regim alimentar numai cu lichide sau cu alimente de protecţie. În general, se impune restricţie la consumul de sare. De asemenea, este indicată o dietă crudivoră.