Ce vor face deputaţii români în Parlamentul European

▲ Cu o lună înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, instituţiile comunitare şi naţionale îşi concertează acţiunile pentru mobilizarea alegătorilor, mai ales în contextul în care un sondaj recent relevă indiferenţa clară a europenilor faţă de aceste legislative ▲ Putem vota la europarlamentarele de pe 7 iunie chiar dacă ne aflăm în vacanţă, iar cetăţenii rezidenţi în statele Uniunii îşi pot exprima preferinţele electorale fie pentru candidaţii români, fie pentru candidaţii ţării „de adopţie” ▲ Deşi nu a început campania electorală, candidaţii au răspuns la un set de întrebări privind viitoarea lor ocupaţie în cadrul Parlamentului European şi modul în care îi vor reprezenta pe alegători ▲

Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au lansat „Ghidul alegătorului român din străinătate”, prin intermediul căruia sunt subliniate condiţiile în care îşi pot exprima preferinţele electorale. României îi revine un număr de 33 de parlamentari în viitoarea legislatură de cinci ani, iar interesul partidelor politice este mult mai crescut faţă de precedentele alegeri, dovadă fiind numele grele care formează listele electorale.

În toată Uniunea Europeană, alegerile se desfăşoară în perioada 4-7 iunie. Pentru alegerile din 7 iunie, MAE organizează secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare pentru a da cetăţenilor români din străinătate posibilitatea să îşi exprime dreptul de vot.

MAE subliniază că, potrivit legislaţiei, cetăţenii români care se înscriu pe listele de vot dintr-un alt stat membru nu vor mai avea dreptul să se înscrie pe listele electorale româneşti pentru a vota la alegerile europarlamentare din România.

Reglementările privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European subliniază dreptul de a vota al cetăţenilor români care se află şi temporar în străinătate. Viceversa, orice cetăţean al unui stat membru al UE, altul decât România, poate vota pe listele electorale speciale din ţara noastră.

Unde votează românii din diaspora

Cetăţenii români pot vota în străinătate pe baza cărţii de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate ori paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic, paşaportului simplu temporar.

În cazul în care reclamă pierderea sau expirarea documentelor, românii sunt invitaţi să se prezinte din timp la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, pentru a obţine acte de identitate valabile.

MAE precizează însă faptul că paşapoartele nu mai pot fi eliberate prin procură.

Cetăţenii români cu drept de vot, care în ziua alegerilor se află în străinătate, pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate, lista secţiilor de votare fiind făcută publică atât pe site-ul MAE, cât şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.

Vor fi organizate secţii de votare atât pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României (ambasade, consulate generale şi consulate, birouri consulare şi consulate onorifice), cât şi în alte localităţi unde există comunităţi româneşti.

Cetăţenii români vor vota pe liste electorale suplimentare întocmite în momentul prezentării la vot în intervalul orar 7:00-21:00, ora locală.

Teme de campanie: ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi un mediu curat

Prezenţa foarte slabă la vot poate fi explicată dacă este să privim acelaşi sondaj de opinie care arată că foarte puţin europeni, aproximativ un sfert, cunosc modul în care funcţionează instituţiile europene. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat o dezbatere la care candidaţii pentru europarlamentare de pe locurile eligibile ale partidelor le-au fost înmânate un set de şase întrebări privind viitoarea lor activitate din cadrul Parlamentului European. Aceştia au fost chestionaţi cu privire la trei teme importante ce vor fi susţinute în viitorul mandat, preferinţele în materie de comisii, unde îşi vor lucra cu eficienţă planul politic personal cu tot cu obiective şi instrumente de atingere, precum şi beneficiile pentru alegători. De asemenea, au mai fost chestionaţi în legătură cu modul în care vor reuşi, din poziţia pe care o vor ocupa, să susţină atragerea de fonduri europene.

În mod aleatoriu, făcând abstracţie de partidele din care fac parte, redăm principalele teme de campanie şi de susţinere a activităţii candidaţilor eligibili pentru PE. Astfel, la întrebările CRPE, publicate de euractiv.ro, Daciana Sârbu îşi propune promovarea drepturilor românilor din străinătate, promovarea unor programe de mediu pentru reducerea cheltuielilor familiilor, dar şi ale instituţiilor publice, promovarea educaţiei ecologice.

Se pare că protecţia mediului este intens exploatată de viitorii europarlamentari, Rareş Niculescu susţinând că „protecţia mediului este un domeniu vital pentru menţinerea calităţii vieţii generaţiilor prezente şi viitoare”. Acesta mai susţine facilitarea accesului la fondurile structurale pentru turism şi zonele rurale prin amendamente susţinute în PE, realizarea de studii şi colaborarea cu potenţialii beneficiari ai fondurilor.

„Justiţie europeană” în România

Absorbţia fondurilor europene va fi susţinută şi de Victor Boştinaru, care mai doreşte ca alegătorii săi să aibă mai multă încredere în instituţiile Uniunii Europene.

Marian Jean Marinescu se va concentra pe transporturi, ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, aderarea la spaţiul Schengen şi extinderea UE. Un alt candidat vizibil în legislaura tercută, Adrian Severin, se va axa pe „promovarea unei Românii europene puternice într-o Europă unită puternică”. Acesta va milita pentru ca Europa să nu fie doar o piaţă liberă în care cei inegali ca avere şi putere sunt trataţi în mod egal, ci să devină „o Europă a solidarităţii sociale, cu promovarea importanţei vecinătăţii estice a Uniunii Europene”.

Renate Weber îşi propune „crearea unui spaţiu de justiţie europeană”, înlăturarea restrictţiilor pentru accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii din UE şi „o altfel de contribuţie a României la politica externă a UE”.

Cristian Preda a enumerat, printre principalele teme foarte importante într-o perspectivă europeană, „depăşirea crizei actuale prin consolidarea economiei sociale de piaţă, frontiere clare şi sigure pentru UE, respectiv extinderea zonei euro”.

Dezinteres total pentru alegerile europene

În urmă cu cinci ani, la nivel european a fost înregistrată o prezenţă la vot de 40%. În acest an situaţia s-ar putea repeta sau chiar ar putea înregistra un regres dacă privim rezultatele unui ultim barometru. Astfel, mai puţin de jumătate din germani ştiu că pe data de 7 iunie se organizează alegeri, iar cel puţin 25% dintre tinerii până în 24 de ani nu au nici un gând să se prezinte la urne. Din acest motiv, Uniunea Europeană a demarat o campanie mediatică de promovare a alegerilor din luna iunie, chiar şi pe canalele de muzică al căror public ţintă este exclusiv categoria de tineri cel mai puţin interesată de vot. Rezultatele euro-barometrului evidenţiază, de asemenea, şi principalele probleme care îi preocupă pe locuitorii Europei şi ar putea fi însuşite de candidaţi drept teme de campanie electorală: inflaţia, şomajul şi puterea de cumpărare, dar şi combaterea crizei financiare. În România, situaţia este mult mai dramatică, cetăţenii cu drept de vot exprimându-şi într-o proporţie covârşitoare, de 80%, neparticiparea la vot. Potrivit Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, care a realizat sondajul de opinie, rezultatele plasează ţara noastră pe locul 21 în rândul celor 27 de state membre ale UE, cu 7 procente sub media europeană, respectiv 28%.