Cehii şi slovacii comemorează invazia sovietică din â68

La 39 de ani după invazia sovietică, cehii şi slovacii nu au uitat de oroarea ocupaţiei tovarăşilor de comunism. La sfârşitul lui august 1968, trupele a cinci ţări membre ale Tratatului de la Varşovia, fără România, striveau, întâmpinând rezistenţă minimă, aşa numita „Primăvară de la Praga“, un proces de liberalizare a societăţii iniţiat de Partidul Comunist Cehoslovac în frunte cu Alexander Dubcek. Comuniştii cehoslovaci încercau în anii â60 o democratizare a socialismului revoluţionar, punând în fruntea statului două persoane (un preşedinte şi un secretar general ai partidului), lucru care era de neînchipuit în lagărul comunist estic, unde era la modă liderul unic. În consecinţă, Moscova a pus la cale o intervenţie militară de amploare care a sfârşit într-o baie de sânge, fără a atrage însă o reacţie în forţă a Occidentului.

Cu ocazia comemorării acelor tragice evenimente, premierul Slovaciei, Robert Fico, a depus o coroană de flori la mormântul lui Alexander Dubcek (fostul secretar general al reformatorilor comunişti), iar preşedintele Ivan Gasparovic la plăcile de bronz cu chipul a doi tineri ucişi pe străzile Bratislavei în august 1968. Despăgubirile primite de urmaşii acestor eroi sunt însă minime. Victimele invaziei trupelor Pactului de la Varşovia au putut depune până la sfârşitul anului trecut cereri de despăgubire de la statul slovac. Astfel, ministerul de Interne a înregistrat 180 de astfel de cereri, pentru care s-au plătit până acum puţin peste 264.000 de euro. Nici Cehia şi nici Slovacia nu au primit nici un euro despăgubire de la statele ale căror armate au participat la invazie (URSS, Germania de Est, Polonia, Ungaria şi Bulgaria) în ciuda faptului că au trebuit să cheltuiască milioane de euro pentru a ecologiza zonele în care trupele sovietice au rămas staţionate după invazie. Ultimul militar rus a părăsit Slovacia pe 27 iunie 1991, dupa 23 de ani de la intrarea tancurilor armatei sale în această ţară.