Cercetători germani şi români în vizită la Reşedinţa Patriarhală

Un articol de: Diac. Emilian Apostolescu - 17 Septembrie 2024

În zilele de 16 și 17 septembrie 2024, Palatul Patriarhiei a găzduit lucrările conferinței internaționale în limba germană intitulate „Începuturile creștinismului în România”. În a doua zi a simpozionului, participanții au fost primiți la Reședința Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Conferința științifică interdisciplinară a reunit la București, pe parcursul celor două zile, profesori de teologie istorică, istorici și arheologi din țara noastră și din spațiul germanofon, care studiază, din diferite perspective, rădăcinile credinței creștine pe teritoriul României. Aceștia s-au întâlnit marți, la orele prânzului, cu Patriarhul României, fiind primiți în Salonul Sfinților Români din Reședința Patriarhală.

În deschiderea întâlnirii, părintele prof. dr. Daniel Benga, de la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, Germania, i-a prezentat Întâistătătorului Bisericii noastre pe specialiștii participanți la conferință și a rezumat lucrările desfășurate până în acel moment: „Ne aflăm de ieri în Palatul Patriarhiei, unde am desfășurat o mare parte dintre lucrări încercând să explorăm din punct de vedere arheologic, istoric și al tradițiilor epigrafice, precum și din mai multe perspective hagiografice și teologice începuturile creștinismului în special în Sciția Mică. Între organizatorii confe­rinței sunt prezenți profesorul dr. Andreas Müller de la Universitatea din Kiel, un prieten al României care a scris mai multe studii despre țara noastră, profesor de istorie bisericească veche la Facultatea de Teologie Evanghelică, precum și profesorul dr. Ulrich Wien de la Universitatea din Landau. Acesta deține funcția de director academic și este foarte legat de România. De la dânșii a venit ideea de a organiza un eveniment pentru a prezenta în Occident creștinismul românesc și așa s-a născut ideea acestei conferințe. Ne-am gândit să lucrăm interdisciplinar, motiv pentru care avem alături de noi și arheologi, profesori de teologie și istorici”.

În continuare, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a evidențiat vechimea creștinismului prezent încă din primele veacuri pe teritoriul țării noastre, plecând de la sfinții străromâni zugrăviți în salonul în care a avut loc întâlnirea: „Suntem impresionați de această cooperare germano-română și de faptul că suntem informați cu privire la stadiul lucrărilor arheologice din Dobrogea. Suntem bucuroși să vă primim în Salonul Sfinților Români care îl are ca figură centrală pe Sfântul Apostol Andrei, alături de care sunt zugrăviți marii Părinți dobrogeni, în special Sfinții Ioan Casian, Gherman și Dionisie Exiguul. În continuare, îi avem zugrăviți pe sfinții din Valahia, apoi pe cei din Moldova, din Transilvania și Banat, precum și pe unii din Serbia, pentru că în partea de vest a României au fost creștini din secolul al 4-lea, înainte de venirea sârbilor. Sfântul Constantin cel Mare s-a născut aproape de teritoriul României, în orașul Naissus, actualul Niš, în Serbia. De aceea, a avut o deosebită grijă față de acest teritoriu și a recucerit Dacia, fiindcă ea fusese cucerită de împăratul Traian în anii 106-107, dar apoi părăsită de împăratul Aurelian în 271, astfel că în anii 322-323 Sfântul Constantin cel Mare a recucerit-o. De aceea, pe arcul său de triumf de la Roma pot fi văzuți patru daci, iar în urma victoriei sale a primit titulatura «Dacicus». Dobrogea a fost cucerită de romani cu aproximativ 70 de ani înainte de Hristos. Acolo trăiau împreună daco-romani, greci și sciți. Biserica Ortodoxă Română are un interes deosebit de a cunoaște mai bine rădăcinile noastre și, în special, vechimea creș­tinismului pe teritoriul României. Anul viitor serbăm împlinirea a 1.700 de ani de la Sinodul Întâi Ecumenic de la Niceea și se întâmplă ca sărbătoarea Paștilor să cadă la anul în aceeași zi atât pentru creștinătatea răsăriteană, cât și pentru cea apuseană. Vă mul­țumim pentru prezență și vă rugăm să continuați această bună cooperare și să dezvoltați diferite teme care necesită o mai bună cunoaștere. Teologii români sunt îndemnați să scrie în limba engleză sau germană o carte mai actuală, adusă la zi, despre crești­nis­mul românesc, care să citeze și lucrările acestui simpozion”.

La final, Părintele Patriarh Daniel a oferit tuturor participanților la conferință volumul „Patriarhia Română - istoric, organizare, acti­vități interne și externe (2007-2017)”.

Profesorul dr. Andreas Müller ne-a oferit, de asemenea, câteva impresii despre întâlnirea cu Patriarhul României și despre obiectivele și reușitele conferinței al cărei co-organizator este: „Este o mare onoare pentru noi că Preafericirea Sa ne-a primit în Reședința Patriarhală. Îl cunosc pe Părintele Patriarh din anul 1993, când l-am întâlnit pentru prima oară în Iași, și vreau să mărturisesc că este o personalitate deosebit de apreciată în întreaga lume europeană, în mod special pentru promovarea dialogului între creștinii din Europa. De asemenea, sunt impresionat de faptul că este foarte interesat de cercetarea științifică și de noile publicații referitoare la temele teologice de actualitate. Suntem recunoscători că am putut organiza această conferință în Palatul Patriarhiei și ne-a impresionat grija pe care Părintele Patriarh ne-a purtat-o în aceste zile, în timpul conferinței. Biserica Ortodoxă Română este una dintre cele mai importante Biserici Ortodoxe din Europa. Ea are o istorie lungă și impresionantă, dar care din păcate nu este cunoscută suficient în Europa. Este necesar ca importanța acestei Biserici să fie adusă în conștiința europeană. Această conferință nu este o întâlnire în care am purtat un dialog între Biserici, ci a fost gândită ca o conferință științifică în care discutăm pe teme teologice. Ne-am gândit să organizăm un simpozion interdisciplinar, așa că am invitat, pe lângă istorici bisericești și teologi, și istorici laici și arheologi care să vină cu alte perspective. În mod special ne-am gândit să invităm cercetători și oameni de știință din afara României care să vină cu propria lor perspectivă asupra creștinismului din această zonă. Nu ne interesează doar o cercetare istorică arheologică, ci și evoluția acestei cercetări și modul în care ea este preluată în istoriografia românească și europeană, precum și importanța ei pentru viața Bisericii de astăzi. Se întâlnesc aici diferite tradiții teologice, discipline umaniste și perspective, și nădejdea noastră este că din această întâlnire poate rezulta o nouă imagine cu noi accente și nuanțe referitoare la crești­nis­mul românesc”.