Ceremonie dedicată Zilei Drapelului Naţional
▲ Ministerul Apărării organizează, astăzi, o ceremonie publică dedicată Zilei Drapelului Naţional, în Piaţa Tricolorului din Bucureşti, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional ▲ Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an, pe data de 26 iunie ▲ Primele însemnări istorice referitoare la drapelul tricolor sunt din anul 1834, când domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii“ ▲
Ministerul Apărării organizează, astăzi, o ceremonie publică dedicată Zilei Drapelului Naţional, în Piaţa Tricolorului din Bucureşti, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional, informează un comunicat al MAp. În deschiderea ceremoniei, drapelul va fi binecuvântat de un preot militar şi va fi ridicat pe catargul din piaţă, în acordurile imnului naţional. La acest eveniment, organizat în colaborare cu Prefectura şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, vor participa reprezentanţi ai unor instituţii civile, militare şi religioase, ataşaţi militari străini acreditaţi la Bucureşti, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere. În celelalte garnizoane din ţară, subunităţi ale Ministerului Apărării vor participa la ceremoniile publice de înălţare a drapelului României, precizează comunicatul. Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an, pe data de 26 iunie. Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Primele însemnări referitoare la drapelul tricolor sunt din anul 1834
Primele însemnări istorice referitoare la drapelul tricolor sunt din anul 1834, când domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii“. Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), iar cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru), având, la mijloc, un vultur. Acest moment este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
Tricolorul, simbol al revoluţiei de la 1848, a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei din 1848 (14/26 iunie), când domnitorul Gheorghe Bibescu a abdicat, a fost instaurat Guvernul provizoriu de la Bucureşti şi a fost promulgat decretului nr. 1, de instituire a drapelului naţional. Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Dreptate-Frăţie“ şi dându-i denumirea de „stindard al libertăţii“. O lună mai târziu, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza, din nou, că „stindardele vor fi tricolore, iar culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“. Tot în acel an istoric 1848, la Adunarea de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române“. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca data de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.