Cetăţile lui Ştefan, în campania pentru „Restaurare“ la TVR 1

Campania „Restaurare“ se apropie de final. Mâine seară vor fi prezentate monumentele din regiunea de nord-est a României, urmând ca peste o săptămână să fie prezentate monumentele propuse pentru restaurare din Bucureşti. Pe TVR 1 pot fi urmărite, mâine seară, povestea Cetăţii lui Ştefan de la Hârlău, a Curţii Domneşti de la Suceava şi a Bisericii de la Părhăuţi.

În fiecare săptămână, la TVR 1 au fost prezentate câte trei monumente dintr-o zonă a ţării, iar telespectatorii au posibilitatea de a vota pentru unul dintre acestea, desemând astfel monumentul ce poate intra în finală pentru câştigarea fondurilor necesare restaurării, care va avea loc pe 1 decembrie. Cătălin Sava, prezentatorul emisiunii, va dezvălui secretele acestor monumente. Campania „Restaurare“ este realizată de Televiziunea Română în parteneriat cu Ministerul Culturii Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice şi Fundaţia „Pro Patrimonio“, precum şi cu sprijinul autorităţilor locale din fiecare zonă. Mâine seară la TVR 1 vor fi prezentate monumente din nord-estul ţării. Palatul lui Ştefan de la Hârlău, judeţul Iaşi, este unul dintre acestea. Curtea Domnească din Hârlău a fost una dintre reşedinţele preferate ale lui Ştefan cel Mare, dar aici au locuit şi urmaşii săi, îndeosebi Petru Rareş, care a construit în apropierea curţii o biserică cu hramul „Sfântul Dumitru“. Aici s-au emis hrisoave domneşti şi s-au încheiat tratate de pace sau de alianţă. Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor şi la construcţia de case. Pentru a proteja ceea ce mai rămăsese, în anul 1921, autorităţile statului au declarat drept monumente istorice ruinele care au rămas până astăzi Un alt monument ce va fi prezentat mâine este Curtea Domnească de la Suceava, ridicată la sfârşitul secolului al XIV-lea. Una dintre caracteristicile construcţiilor lui Ştefan cel Mare, moştenită de la planimetria edificiilor bizantine, constă în dispunerea încăperilor în jurul unei curţi centrale, care concentra întreaga activitate a Curţii Domneşti, izolată de exterior, pe latura de sud, de un zid. În stadiul actual al cercetărilor, sediul voievodal era cel mai mare din ţară, pentru acea epocă (având o suprafaţă de peste 0,25 hectare). Biserica de la Părhăuţi, judeţul Suceava, numită şi Biserica Tuturor Sfinţilor, a fost ridicată în anul 1522 de logofătul Gavril Trotuşan (1516-1523). Biserica masivă şi robustă are formă dreptunghiulară, caracteristic fiind pridvorul deschis cu două arcade, peste care se suprapune încăperea clopotelor. Pictura interioară este cea originală, realizată după anul 1530, în care se constată anumite detalii foarte interesante, cum ar fi tabloul votiv, în care ctitorul nu ţine chivotul bisericii în mâini. Scena „Pieta“ se află într-o firidă din altar, dovadă a influenţei picturii italiene în Moldova.