Chişinău: Opoziţia nu crede în demisia lui Voronin
Politicienii şi analiştii de la Chişinău resping posibilitatea demisiei preşedintelui Vladimir Voronin şi alegerea de către Parlament a unui nou şef de stat până la viitorul scrutin legislativ, preconizat pentru primăvara anului 2009, conform unui scenariu lansat în presă. „Deutsche Welle“ anunţa, săptămâna trecută, posibilitatea ca preşedintele comunist de la Chişinău, Vladimir Voronin, să repete trucul ex-preşedintelui rus Boris Elţin de a demisiona în ajunul alegerilor parlamentare. Printr-un astfel de gest, actualul parlament de la Chişinău, dominat de comunişti, l-ar putea alege şi pe viitorul preşedinte al Republicii Moldova. Potrivit „Deutsche Welle“, dacă guvernarea de la Chişinău va pune în aplicare planul de alegere a unui nou preşedinte, ar putea apărea situaţia în care noul preşedinte va fi un reprezentant al Partidului Comuniştilor, iar alegerile parlamentare vor fi câştigate de democraţi. În condiţiile în care preşedintele este cel care propune Parlamentului candidatura prim-ministrului, „după alegeri ar putea apărea situaţii foarte interesante“. Totuşi, analistul politic Igor Boţan a declarat la Chişinău că puterea comunistă nu va recurge la acest truc, deoarece ar dezavantaja-o în plan extern. „Trucuri de acest gen taie rata legitimităţii puterii care va veni. S-ar putea ca alegerile să fie, din punct de vedere al legii, O.K., dar nu vor fi legitime. Nu cred că lor (comuniştilor) le va conveni foarte mult să accepte acest clişeu“, a declarat Boţan. Nici prim-vicepreşedintele Alianţei Moldova Noastră, Veaceslav Untilă, nu crede că preşedintele Voronin va merge pe această cale, deoarece aceasta va atrage reacţia negativă a Occidentului, de la care comuniştii speră că vor primi susţinere la fel ca în 2005, dar ar provoca reacţii adverse în rândul societăţii moldoveneşti. Şi juristul de la Chişinău Vitalie Nagacevschi crede că, deşi un asemenea scenariu este posibil din punct de vedere juridic, aceasta ar fi o acţiune incorectă din partea comuniştilor, care „şi-ar pune în cap toate structurile europene şi ar putea trezi reacţii negative din partea alegătorilor“.