Cinstire adusă Ocrotitorului României la Paraclisul Reședinței Patriarhale

Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost cinstit în ziua sa de pomenire, 30 noiembrie, la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. La finalul Sfintei Liturghii săvârșite întru pomenirea sa, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre lucrarea sa de propovăduire, subliniind motivele pentru care el este numit „Ocrotitorul României” și evidențiind modul special în care poporul român îl cinstește.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat în prima parte a cuvântului său biografia Sfântului Apostol Andrei, pe baza mărturiilor din Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură, oferind detalii despre misiunea sa de propovăduire a Evangheliei lui Hristos, încununată prin moarte martirică în orașul Patra din Grecia.

„Pentru Sfântul Apostol Andrei, regiunea principală de propovăduire a fost Sciția, apoi Macedonia și Grecia. Prin urmare, în această zonă geografică a fost el rânduit să propovăduiască Evanghelia lui Hristos. Mărturii vechi din secolele al 3‑lea și al 4‑lea ne arată că Sfântul Andrei a propovăduit Evanghelia la sciți și traci, deci în Sciția, care cuprindea atunci sudul Ucrainei de astăzi și Dobrogea de astăzi. La venirea sa aici, Sfântul Andrei a găsit un amestec de popoare, greci, romani, dar și geto‑daci. El a propovăduit Evanghelia și a început botezarea strămoșilor noștri geto‑daco‑romani, fiind astfel părintele spiritual sau Apostolul românilor. El a stat multă vreme în Sciția Minor, lucru care explică de ce el a intrat în folclorul românesc din zonă. Sfântul Andrei nu practica convertirea în piețe, ca Sfântul Apostol Pavel, care propovăduia mulțimilor din piețele orașelor, ci avea altă metodă de încreștinare, propovăduind Evanghelia în familii creștine, care invitau în casele lor pe alți locuitori, pentru a deveni creștini prin ascultarea predicii Sfântului Andrei. Metoda sa misionară este una discretă și bazată pe predica în familii sau mici adunări ale localnicilor în peșteri, care nu erau spații publice”, a spus Preafericirea Sa.

În a doua parte a cuvântului său, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat modul în care Sfântul Apostol Andrei a binecuvântat poporul român prin cinstitele sale moaște, evidențiind evlavia deosebită de care Apostolul cel întâi chemat se bucură în rândul românilor.

„Conștientizarea adevărului că Sfântul Andrei este Apostolul poporului român s‑a realizat mai ales în anul 1996 când, pentru câteva zile (12‑15 octombrie) de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iași a fost adus capul Sfântului Apostol Andrei de către Mitropolitul Nicodim de Patra, iar între 15 și 17 octombrie pelerinajul cu cinstitul său cap s‑a extins și la Galați. Aceste evenimente au fost înscrise, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în calendarul celor două eparhii. (...) Sfântul Apostol Andrei a revenit, astfel, în țara noastră, prin aducerea cinstitului său cap la Iași și Galați în 1996, găsind aici un popor evlavios și credincios. Ca atare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în calendar în 1997 mențiunea că la 30 noiembrie serbăm pe «Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat» cu adaosul «Ocrotitorul României». Această precizare în calendare l‑a legat pe Sfântul Andrei și mai mult de poporul român. În anul 2001, Sfântul Sinod a declarat ziua de 30 noiembrie ca sărbătoare națională bisericească, iar în urma intervențiilor Patriarhiei Române, Parlamentul României a hotărât prin Legea 147/2012 ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei să fie considerată sărbătoare legală în care nu se lucrează. Prin aceasta, Sfântul Apostol Andrei devine Ocrotitorul României și din punct de vedere legal. Apostolul cel întâi chemat a adus multă bucurie bucureștenilor în anul 2011 deoarece cinstitul său cap a venit în pelerinaj la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, apoi a mers la Sibiu și Alba Iulia. Astfel, Sfântul Apostol Andrei a binecuvântat cu cinstitul său cap Moldova, în 1996, Țara Românească și Transilvania în 2011”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Patriarhul României a evidențiat și legătura Sfântului Apostol Andrei cu Catedrala Mântuirii Neamului, care îl are, de asemenea, ca ocrotitor spiritual: „Catedrala Națională are al doilea hram «Sfântul Apostol Andrei», pentru că el este cel mai aproape de poporul român. Sfințirea locului pentru noua catedrală s‑a făcut în data de 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii sale, iar în anul 2011, când cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a fost adus la București, a fost înconjurată fundația noii catedrale ca semn de binecuvântare a începutului lucrărilor. În anul centenar, 2018, la sfințirea Altarului Catedralei Naționale a venit la București mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei adusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patra. Atunci am spus: «Capul Sfântului Apostol Andrei a gândit catedrala, iar mâna lui ne‑a ajutat să o ridicăm și să sfințim Altarul acestei catedrale». În anul 2009, cu prilejul vizitei în Austria, am primit din partea Cardinalului de Viena, Christoph Schönborn, un fragment din moaștele Sfântului Apostol Andrei pe care îl păstrăm la Reședința Patriarhală, dar care va fi transferat la Catedrala Națională, ca semn de binecuvântare. Toate aceste date ne arată că Sfântul Apostol Andrei iubește poporul român, ajută Biserica Ortodoxă Română și pe românii de pretutindeni să păstreze credința apostolică primită de la el”.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre i‑a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfântului Apostol Andrei.