Cinstire luminoasă adusă Cuviosului Dimitrie cel Nou

În ziua de prăznuire a Sfân­tului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sfân­ta Liturghie a fost săvârșită, la Altarul de vară de pe Colina Patriarhiei, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 37 de ierarhi. Veniţi din întreaga ţară la hramul Catedralei Patriarhale, credincioșii au adus laudă duhovnicească și mulțumire lui Dumnezeu pentru binecuvântările și binefacerile revărsate asupra lor prin sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Trei Ierarhi și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Marți, 27 octombrie, ziua de sărbătoare a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a adus și o intensificare a pelerinajului credincioșilor pe Colina Patriarhiei. Câteva mii de pelerini și-au îndreptat pașii spre baldachinul din preajma Catedralei Patriarhale pentru a aduce cinstire cuvenită Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, chiar în ziua lui de prăznuire. Alături de sfintele sale moaște s-a aflat racla cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și, ca o binecuvântare deosebită în acest an, a fost aşezată spre închinare racla cu moaștele Sfinților Trei Ierarhi de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Sfântul Munte Athos adusă la noi în țară de o delegație a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama și Exarh al Macedoniei.

Ieri dimineață, un numeros sobor de arhierei a cinstit sfintele moaște de pe Colina Patriarhiei și s-a îndreptat apoi spre Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală spre a aduce laudă și cinstire lui Dumnezeu. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 37 de ierarhi. După citirea Evangheliei de la Matei 11, 27-30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat sutelor de credincioși și clericilor de pe Colina Patriarhiei un cuvânt de învățătură. Preafericirea Sa a spus că Dumnezeu dăruiește pacea și odihna Sa oamenilor care în timpul vieții s-au ostenit mult pentru a dobândi o stare duhovnicească înaltă: „Pericopa evanghelică pe care am auzit-o acum a fost rânduită spre a fi citită la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și se referă în general la viața celor care s-au nevoit mult, care s-au rugat mult, care au postit mult. Aceștia au fost în primul rând sfinții cuvioși, monahi și monahii. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, a fost un om al multor nevoințe, al multor postiri, al ascezei, al multor rugăciuni și a trăit o viață în sărăcie și simplitate. Astfel de oameni care s-au ostenit mult sunt chemați de Hristos la odihnă. Cei care se nevoiesc prin osteneli duhovnicești și cei împovărați uneori prin suferință, prin chinuri, prin încercările grele ale vieții, găsesc odihnă la Hristos Mântuitorul. De aceea, El spune: «Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi». Hristos Domnul dăruiește odihna Sa, pacea Sa, prezența Sa sfințitoare și iubitoare și tuturor pelerinilor care se ostenesc, care vin de la distanțe mari și așteaptă mult la rând pentru a cinsti moaștele sfinților sau sfintele icoane făcătoare de minuni”.

De la satul Basarabi în capitala Țării Românești

Parcursul vieții pământești a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a început în sudul Dunării în timpul formațiunii statale cunoscută în istorie ca Imperiul vlaho-bulgar. „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII-lea, în timpul Țaratului sau Imperiului româno-bulgar, care a fost înființat de frații Petru și Asan. După tradiția bulgară, acest sfânt a trăit mai târziu, în secolul al XVII-lea. Nu avem consemnat precis timpul în care el a trăit, dar știm, din tradiția și evlavia poporului, că a fost un om simplu care s-a născut într-o familie cu părinți credincioși. El s-a născut în satul Basarabi sau Basarabov, pe malul râului Lom, care este un afluent al fluviului Dunărea. Localitatea era aproape de orașul bulgar numit astăzi Ruse. Sfântul Dimitrie cel Nou a fost păstor de oi și vite și se hrănea din ceea ce îi dădeau sătenii ca răsplată pentru lucrarea sa. Acest sfânt era un om care a trăit mult în natură, văzând frumusețile cerului și ale pământului, s-a rugat mult lui Dumnezeu și a citit în creație, ca într-o carte sfântă, bunătatea, frumusețea și milostivirea lui Dumnezeu față de tot ceea ce este viu. Așa a progresat în viața duhovnicească petrecută în singurătate, iar mai târziu dorul de rugăciune mai multă și nevoință mai mare l-au făcut să meargă într-o mănăstire din apropiere, unde a stat o vreme și apoi s-a retras într-o peșteră. Acolo s-a nevoit în rugăciune, post și priveghere toată viața”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Pentru sfințenia vieții lui, Dumnezeu i-a dăruit trupului său, după moarte, darul nestricăciunii, al facerii de minuni și al ajutorării celor care îi cer ajutorul. Sfântul s-a aflat după moarte și în evlavia și atenția domnitorilor români care au auzit istoria vieții lui, dar și a descoperirii minunate a sfintelor sale moaște. „Tradiția spune că unul dintre domnitorii din familia Basarabilor din Țara Românească a construit o biserică mai mare în satul Basarabi sau Basarabov din sudul Dunării, unde moaștele au fost venerate mai multă vreme până în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, când armatele rusești au ajuns în Bulgaria. Pentru ca moaștele Sfântului Dimitrie să nu fie profanate de turci, armata rusă le-a luat pentru a le duce în Rusia. Ajungând la București, un om credincios și înstărit, Hagi Dimitrie, se pare că aromân de origine, l-a rugat pe generalul rus Petru Saltîkov să lase moaștele în București ca un fel de răsplătire și mângâiere pentru multele daune și suferința pe care le-a pricinuit războiul ruso-turc. În cele din urmă, generalul rus s-a înduplecat și a lăsat moaștele în anul 1774. Ele au fost așezate în Catedrala Mitropolitană de atunci, acum Catedrală Patriarhală. Evlavia poporului s-a înmulțit foarte mult, iar sfântul a făcut multe minuni. A făcut minuni în timpul ciumei, în timpul secetei și a dăruit sănătate multor oameni bolnavi care au venit să cinstească sfintele sale moaște și să se roage. În scurt timp, a fost considerat, alături de Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocotitor al orașului București și, astfel, el este și ocrotitor al Țării Românești, alături de Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș”, a spus Patriarhul României.
Cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie a fost generalizată în țara noastră în anul 1950. „În anul 1950, Patriarhul Justinian al României și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au trecut în rândul sfinților din calendar mai mulți sfinți români și au generalizat cultul unor sfinți locali. Ceremoniile privind generalizarea cultului unor sfinți locali au avut loc exact cu 60 de ani în urmă, la 27 octombrie 1955. Au venit atunci ierarhi din țară și străinătate și cu multă bucurie și cu multă cinstire s-a arătat pre­țuirea ierarhilor, clerului, monahilor și credincioșilor față de sfinții al căror cult a fost generalizat, dar mai ales pentru Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Valoarea duhovnicească a cinstirii sfintelor moaște

În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a spus că prin cinstirea sfintelor moaște se aduce laudă sfinților lui Dumnezeu și se dobândește ajutorul și mijlocirea lor. „Când cinstim moaștele sfinților, noi nu cinstim oase, cum greșit spun cei nepregătiți, neinformați și rău intenționați, ci noi ne întâlnim cu sfântul ale cărui moaște se află în fața noastră. Când cinstim sfintele icoane, noi nu cinstim lemnul, ci cinstim persoana care este reprezentată în icoană; de aceea, credincioșii evlavioși care au simțul prezenței harului Duhului Sfânt lucrător în sfinți se bucură, iar cei care nu au credință și evlavie se tulbură când se întâlnesc cu icoanele sfinților și cu moaștele sfinților. Sfinții nu concurează pe Hristos, ci arată că sfințenia Celui ce este Unul Sfânt se împărtășește oamenilor care cred în El și îl iubesc pe El. Noi nu cinstim în sfinți natura umană, ci harul lui Dumnezeu Cel Sfânt și Sfințitor, prezent și lucrător în natura umană”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, Preafericirea Sa a spus că nevoința pelerinilor care așteaptă ore întregi pentru a se închina sfinților iubiți este de neînțeles pentru oamenii care nu au duhul rugăciunii și al evlaviei către sfinți: „Sfântul Apostol Pavel spune că omul lumesc, trupesc, autosuficient nu înțelege lucrurile duhovnicești. Numai omul duhovnicesc, care este legat prin credință și iubire de Dumnezeu, poate înțelege lucrurile du­hov­nicești și aici se vede această legătură pe fețele pelerinilor care, după ce stau ore întregi așteptând în rugăciune și cu evlavie să se închine moaștelor sfinților, au o bucurie atât de mare, încât uită de osteneală, de frig, de oboseala care s-a acumulat prin venirea de la distanță aici. Această bucurie din bucuria Duhului Sfânt este secretul mare al mulțimii cre­dincioșilor care-i iubesc pe sfinți și îi cinstesc”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a îndemnat pe credincioși să aibă în minte mai multe lucrări duhovnicești ale pelerinajului la sfintele moaște. „Când facem un pelerinaj trebuie să ne gândim la aceste aspecte importante. Pelerinajul este căutarea sfințeniei. Pelerinajul se face pentru a ne întări în credință, chiar și din credința altora când vedem oameni mai rugători, mai cre­dincioși, mai smeriți decât noi. Învățăm, aşadar, din evlavia altora. Pelerinajul este și un moment de recunoștință adus lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. Pelerinajul este și un act de pocăință pentru păcate și cererea iertării. Este un prilej de a cere sfinților să ne ajute să-L iubim pe Dumnezeu așa cum l-au iubit și ei și să ne dăruiască putere ca, fiind călători în lumea aceasta, să ajungem în cele din urmă la patria cerească, la cetatea definitivă din ceruri”, a arătat Preafericirea Sa.

Mulțumiri și daruri pentru oaspeții din Grecia

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a mulțumit oaspeților din Grecia care au adus credincioșilor din Capitală spre cinstire moaștele Sfinților Trei Ierarhi de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Athos. Sfintele odoare au fost aduse în România cu binecuvântarea Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic şi Arhiepiscopul Constantinopolului, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Pavel, Mitropolit de Drama și Exarh al Macedoniei, și prin generozitatea părintelui stareț Partenie și a obștii Mănăstirii „Sfântul Pavel” din Athos.
În semn de prețuire și binecuvântare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat Înalt­preasfințitului Mitropolit Pavel de Drama Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur” și o icoană pictată pe lemn cu chipul sfântului ierarh. „Mănăstirea «Sfântul Pavel» este cea mai deschisă mănăstire din Sfântul Munte pentru români pentru că pe teritoriul ei se află Schitul Lacu, unde viețuiesc peste 50 de călugări români. Mai există în Sfântul Munte Schitul Prodromu, care este organizat ca o cetate, dar Schitul Lacu este organizat ca o misiune pe mai multe chilii, adică locuințe ale călugărilor cu mai multe biserici. Mănăstirea «Sfântul Pavel» a fost ajutată de mulți domnitori români din Țara Românească și Moldova, iar mănăstirea, la rândul ei, a dorit să acorde re­cunoștință mai ales pentru acei domnitori care între timp au ajuns sfinți. Sfântul Neagoe Basarab a făcut turnul mănăstirii, Sfântul Constantin Brâncoveanu a făcut Paraclisul «Sfinții Îm­pă­rați Constantin și Elena» și a repa­rat chiliile, dar au fost și alți domnitori care au ajutat mănăstirea, inclusiv Sfântul Ștefan cel Mare și Dabija Vodă din Moldova”, a explicat Patriarhul României.
În continuare, Înaltprea­sfin­țitul Părinte Mitropolit Pavel de Drama a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru primirea călduroasă în România și pentru împreuna-slujire și i-a dăruit o cruce pectorală, replică după crucea-relicvar care conține un mare fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, care se află la mănăstirea athonită „Sfântul Pavel”, precum și un engolpion arhieresc. „Cu adâncă emoție, doresc să exprim din partea părintelui stareț, arhimandritul Partenie, și a delegației sfintei stavropighii patriarhale a Mănăstirii «Sfântul Pavel» din Sfântul Munte Athos respectul nostru pe care îl nutrim față de persoana Preafericirii Voastre, precum și dragostea noastră pentru poporul român ortodox care, în aceste zile, îşi manifestă în mod evident evlavia și credința sa. Poporul acesta nobil are nevoie de astfel de momente duhovnicești și, de aceea, Preafericirea Voastră, ca un păstor bun, sunteți părtaș obiceiurilor și următor al Sfinților Trei Ierarhi, din viața și opera cărora Vă inspirați pentru trebuințele poporului pe care îl păstoriți. Nu Vă limitați la marea și importanta pregătire teologică a Preafericirii Voastre, care este, fără îndoială, un element constitutiv al personalității Voastre, ci, dacă ar fi să cercetăm adâncul cel de taină, îi vom descoperi acolo pe bătrânii isihaști Ilie Cleopa și Paisie Olaru, exponenți ai curentului isihast ortodox”, a spus Înaltpreasfințitul Mitropolit Pavel.

38 de ierarhi s-au rugat la Sfânta Liturghie

Împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Sfânta Liturghie s-au rugat IPS Părinte Pavel, Mitropolit de Drama și Exarh al Macedoniei; IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; PS Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor; PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; PS Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; PS Părinte Ilarion Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei; PS Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului; PS Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmni­cului; PS Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului. La Sfânta Liturghie au participat și călugări din obștea Mănăs­tirii „Sfântul Pavel” din Athos, preoţi din cadrul Administrației Patriarhale şi al Administraţiei eparhiale, slujitori de la Catedrala Patriarhală și diaconi. Cântările liturgice au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.