Cinstirea ierarhilor Dunării de Jos la hramul Palatului episcopal din Galaţi

La praznicul împărătesc al Întâmpinării Domnului  (2 februarie), capela Palatului episcopal din Galaţi (astăzi, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Dunării de Jos) şi-a serbat hramul. După săvârşirea Sfintei Liturghii, sub protia chiriarhului Dunării de Jos, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a urmat slujba parastasului pentru ctitorul aşezământului - episcopul Partenie Clinceni - şi pentru ceilalţi ierarhi ai Dunării de Jos trecuţi la Domnul.

Monument reprezentativ de arhitectură al oraşului de la Dunăre, Palatul episcopal are o existenţă de mai bine de 100 de ani. Situată pe Strada Domnească, în vecinătatea statuii domnitorului Unirii - Alexandru Ioan Cuza, în fosta piaţă „Ştefan cel Mare“ (un loc cu adânci semnificaţii pentru gălăţeni), clădirea Palatului episcopal al Dunării de Jos a fost construită în perioada 1897-1900, la iniţiativa vrednicului de pomenire arhiereu Partenie Clinceni, episcop al Dunării de Jos (1886-1902) şi, mai apoi, mitropolit al Moldovei (1902-1908). Arhitectul palatului a fost Toma Dobrescu, iar inginer-constructor, A.F. Badescu.

Încă de la început, în aripa stangă a edificiului a fost amenajat un paraclis închinat sărbătorii „Întâmpinării Domnului“, sfinţirea aşezământului având loc la data de 8 septembrie 1901.

În anul 1963, regimul comunist confiscă acest „Palat episcopal fără pereche“, după cum îl numea marele istoric Nicolae Iorga, în incinta sa funcţionând Muzeul de Arte Vizuale.

În anul 2003, clădirea este retrocedată Arhiepiscopiei Dunării de Jos, care a amenajat aici un muzeu al istoriei, culturii şi spiritualităţii din această parte a ţării. În acest sens, în luna noiembrie 2008, au fost aduse de la Muzeul de Istorie din Galaţi osemintele primului creştin cunoscut de pe teritoriul ţării noastre – Innocens.

Cinstirea ierarhilor Dunării de Jos la sărbătoarea hramului

În fiecare an, la Praznicul Întâmpinării Domnului, în camera unde a existat capela Palatului episcopal se serbează hramul acestui aşezământ. Anul acesta, în prezenţa personalului administrativ, a elevilor seminarişti şi a câtorva credincioşi, a fost săvârşită Sfânta Liturghie de către un sobor de preoţi şi diaconi, în fruntea cărora s-a aflat ierarhul Dunării de Jos, IPS Arhiepiscop Casian.

Vorbind celor prezenţi despre semnificaţiile profunde ale sărbătorii în acest lăcaş, Arhiepiscopul Casian a arătat că „atunci când cinstim pe ie-rarhii Dunării de Jos şi pe toţi cei care împreună cu dânşii s-au mutat la Domnul, ne oglindim cu toţii în această icoană vie a pământului pe care se odihnesc rămăşiţele celui dintâi creştin cunoscut de pe teritoriul ţării, care are un nume atât de important pentru noi toţi – Innocens. În faţa tainei pământului şi a omului,descoperim frumuseţea noastră «cea zidită după chipul lui Dumnezeu». Fără intervenţia lui Dumnezeu, şi pământul, şi omul nu ar avea chip şi frumuseţe. Căci şi pământul este darul lui Dumnezeu şi, pentru aceasta, Dumnezeu l-a ridicat pe om din pământ. Pământul stă permanent pe orizontală, iar omul ridicat din pământ de Dumnezeu e chemat să stea pe verticală. Astfel se formează o cruce între pământ şi om, căci atunci când stăm drepţi formăm o cruce. Noi suntem o cruce înfiptă în pământ şi înfiptă sus, în cer, în acelaşi timp“.

Atunci când deschidem braţele, a continuat IPS Casian, le deschidem pentru a întâmpina. „Şi astăzi sărbătorim darul lui Dumnezeu de a face din noi, oamenii, din pământ, cruci care se înalţă până la cer, ca să coboare, ca pe o scară, Dumnezeu în noi. Iar când Dumnezeu coboară în noi, braţele noastre se deschid ca să ne îmbrăţişăm şi să îmbrăţişeze pe ceilalţi semeni ai noştri“.

După slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşit parastasul pentru ctitori, ostenitori, binefăcători şi ierarhi ai Dunării de Jos, adormiţi întru Domnul.

La final a fost binecuvântat noul depozit de icoane, carte veche şi obiecte bisericeşti de patrimoniu, depozit aparţinând muzeului.