Cinstirea Sfinţilor Ardealului la Alba Iulia

Sfinţii Ardeleni au fost cinstiţi la Alba Iulia printr-o serie de manifestări duhovniceşti, academice şi culturale. La Catedrala Reîntregirii a avut loc un pelerinaj la moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse de la Mănăstirea Bistriţa. IPS Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. La Universitatea "1 Decembrie 1918" a avut loc simpozionul naţional dedicat mitropolitului Simion Ştefan şi ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa academicianului Ioan Aurel Pop. Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a găzduit vernisajul expoziţiei "Et in Athos ego" şi lansarea cărţii cu acelaşi titlu.

Sărbătoarea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni a început la Alba Iulia încă de miercuri, 20 octombrie. Racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780 - 20 noiembrie 842) de la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea, a ajuns la ora 17:00 la Catedrala Reîntregirii, fiind însoţită de Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, pr. arhim. Vartolomeu Androni, exarhul mănăstirilor, şi de maica Mihaela Tamaş, stareţa Mănăstirii Bistriţa. Întâmpinarea raclei a fost făcută de Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, şi de Preasfinţitul Timotei, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Spania şi Portugalia, înconjuraţi de un sobor de preoţi, diaconi şi câteva sute de credincioşi. A urmat o procesiune cu Sfintele Moaşte în jurul Catedralei, după care racla a fost aşezată în pridvorul lăcaşului de cult pentru închinarea credincioşilor. De la ora 18:00 a început slujba Vecerniei Mari cu Litie în cinstea Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni, pomeniţi în ziua de 21 octombrie de Biserica Ortodoxă. Racla cu moaştele Cuviosului Grigorie Decapolitul a rămas toată noaptea în catedrală pentru cei care au dorit să se închine. Sfânta Liturghie în sobor de ierarhi Ieri, de praznicul Sfinţilor Mărturisitori Ardeleni, Cuvioşii Visarion şi Sofronie şi a Sfântului Mucenic Nicolae Oprea, în Catedrala Reîntregirii s-a săvârşit Sfânta Liturghie de un sobor de ierarhi: Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Preasfinţitul Timotei, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Spania şi Portugalia, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, alături de preoţi şi diaconi. PS Timotei a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre necesitatea de a-L mărturisi şi noi pe Dumnezeu în viaţa noastră şi de a împlini porunca Mântuitorului de a fi desăvârşiţi, adică de a fi sfinţi. "Modele îi avem pe Sfinţii Mărturisitori Ardeleni: monahii îi au pe Sfinţii Visarion şi Sofronie, mirenii îl au pe Oprea Micăuş, iar preoţii pe Moise şi pe Ioan din Galeş. În cadrul Liturghiei IPS Andrei a hirotonit întru preot pe diaconul Teodor Rusu pentru Parohia Arieşeni, iar la finalul slujbei a mulţumit ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor prezenţi la Alba Iulia la prăznuirea Sfinţilor Mărturisitori, îndemnându-i pe toţi să fie şi ei mărturisitori pentru ortodoxie şi trâmbiţe ale Duhului Sfânt". Canonizaţi în 1955 împreună cu Sfinţii Ierarhi Transilvăneni Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Cuvioşii Mărturisitori Visarion şi Sofronie, alături de Sfântul Mucenic Nicolae Oprea şi preoţii mărturisitori Ioan şi Moise (canonizaţi în 1992) alcătuiesc icoana Bisericii mărturisitoare a lui Hristos. După Sfânta Liturghie, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a avut loc vernisajul expoziţiei "Et in Athos ego" ("Şi eu am fost în Athos") al Grupului Prolog. Tot atunci a avut loc şi lansarea cărţii cu acelaşi titlu "Et in Athos ego", apărută la Editura Reîntregirea. Prezentarea expoziţiei şi a cărţii a fost făcută de Costion Nicolescu de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. La vernisaj au fost prezenţi membrii Grupului Prolog, pictorii Paul Gherasim, Mihai Sârbulescu, Constantin Flondor, Ionică Grigorescu şi Alexandru Antonescu. Simpozion naţional La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia s-a desfăşurat miercuri, 20 octombrie, simpozionul naţional cu tema "Mitropolitul Simion Ştefan - teolog, cărturar şi patriot". Lucrările au debutat cu slujba Te Deum oficiată în capela facultăţii, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, şi a Preasfinţitului Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei. Lucrările au început cu prelegerea susţinută de IPS Andrei cu tema "Iubitorul Paradisului preafrumos al Scripturilor, întru aşteptarea recunoştinţei urmaşilor". "Trebuie să recunosc că, deşi s-au scos aici, la Arhiepiscopia din Alba Iulia, ediţiile critice ale celor două lucrări monumentale ce i le datorăm mitropolitului Simion Ştefan - "Noul Testament" şi "Psaltirea" -, nu mi-a venit mie gândul de a iniţia procedura îndătinată de canonizare a vrednicului Vlădică. Ea mi-a fost sugerată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În acest context, simpozionul nostru, care an de an se desfăşoară în ajunul "Sfinţilor Ardeleni", anul acesta are în atenţie personalitatea mitropolitului Simion Ştefan", a spus IPS Andrei. A urmat un scurt cuvânt al PS Timotei, care a făcut un apel la tinerii studenţi teologi spunându-le să fie iubitori ai limbii, culturii şi neamului românesc, mai ales acum, în contextul migraţiei masive a românilor în afara graniţelor ţării. După alocuţiunile viceprimarului municipiului Alba Iulia, Ioan Bogăţan, şi a părintelui decan Emil Jurcan, a urmat prelegerea academicianului Ioan Aurel Pop, care a făcut un elogiu latinităţii noastre bizantine vorbind despre contextul naţional şi european în care au apărut "Noul Testament" şi "Psaltireaâ traduse de mitropolitul Simion Ştefan. "Monah, diac, popă, protopop şi vlădică" Ana Dumitran, de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, a susţinut prelegerea "Moştenirea mitropolitului Simion Ştefan - comentarii, ipoteze şi reevaluări". Pornind de la o însemnare din anul 1649 de pe Evanghelia învăţătoare de la Mănăstirea Govora, chiar a mitropolitului Simion Ştefan, în care acesta se prezenta "monah, diac, popă, protopop şi mai apoi vlădică", cercetătoarea a insistat pe calitatea acestuia de diac, adică de copist, secretar sau cancelar, înainte de a fi preot şi ierarh, fapt ce dovedeşte erudiţia sa. Ana Dumitran a lansat ipoteza că au fost tipărite 1.000 de exemplare din "Noul Testament" (1648) şi tot 1.000 exemplare din "Psaltire" (1651), din care s-au mai păstrat 226 din "Noul Testament "şi 63 din "Psaltire". Prezentarea s-a încheiat cu afirmaţia că, deşi "nu avem moaştele mitropolitului Simion Ştefan, avem cele 226 de exemplare din "Noul Testament" şi 63 de exemplare din "Psaltire" care sunt şi ele tot "moaşte"". Simpozionul a continuat cu cuvântul pr. Alexandru Moraru din Cluj-Napoca despre mărturiile istoricilor laici despre mitropolitul Simion Ştefan, realizând un portret al acestuia. Profesorul Mihai Gherman a analizat din punct de vedere filologic izvoarele "Noului Testament de la Bălgrad", subliniind că este prima lucrare ştiinţifică în limba română şi a vorbit despre soarta acestuia în cultura transilvană. Au urmat intervenţiile susţinute de pr. Nicolae Bolea, arhid. Alin Albu, pr. Simion Todoran şi pr. Dumitru Vanca, profesori ai Facultăţii de Teologie din Alba Iulia. La final, IPS Andrei a anunţat că prelegerile vor fi publicate într-un volum la Editura Reîntregirea, ce poate fi un document în plus la dosarul de canonizare a mitropolitului Simion Ştefan. Ioan Aurel Pop, Doctor Honoris Causa În Aula "Dumitru Stăniloae" a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia a avut loc miercuri, 20 octombrie, festivitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia academicianului Ioan Aurel Pop, cel mai tânăr membru al Academiei Române şi personalitate de vârf a istoriografiei medievale. Laudatio a fost prezentat de pr. lect. dr. Jan Nicolae cu titlul "Litteris et virtuti". Au urmat citirea şi înmânarea diplomei de prof. dr. Moise Achim, rectorul Universităţii albaiuliene. Festivitatea s-a încheiat cu discursul festiv de înaltă ţinută ştiinţifică a academicianului Ioan Aurel Pop.