Clădirile ecologice sunt prea puţin cunoscute în România

▲ Un studiu lansat recent pe piaţă arată că cei mai mulţi dintre români, chiriaşi sau proprietari, nu cunosc normele europene cu privire la utilizarea energiei care vor intra în vigoare ▲ Deşi o parte din chiriaşi şi-ar dori să locuiască sau să lucreze în birouri „verzi“, totuşi, în momentul de faţă încă nu există o ofertă pe piaţă pentru asemenea imobile ▲ Cercetarea relevă şi faptul că 28% dintre proprietari şi 35% dintre chiriaşi nu au întreprins încă nici o măsură pentru a reduce emisiile de carbon ▲

40% dintre chiriaşi şi 28% dintre proprietarii clădirilor de birouri nu cunosc noile directive ale UE cu privire la utilizarea energiei care vor intra în vigoare în toate ţările UE până la sfârşitul anului 2009, iar o treime nu au facut nimic pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, precizează un studiu Landlord & Tenant Survey, realizat la cererea companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield. Aproape jumătate dintre proprietarii şi chiriaşii de birouri intervievaţi de consultantul global de real estate, Cushman & Wakefield, au declarat că sunt pregătiţi să plătească mai mult pentru a cumpăra sau închiria o clădire ecologică. În acelaşi timp, companiile britanice sunt cele mai informate în legătură cu noile directive (73%), iar ţările Central şi Est-Europene - cel mai puţin (31%). Aceste rezultate s-au obţinut deşi se ştie că noile directive europene vor introduce certificate de eficientizare a energiei a căror influenţă asupra termenilor de cumpărare şi închiriere a clădirilor ar putea fi directă şi imediată. În România nu există o ofertă de „clădiri verzi“ „In România nu putem vorbi încă despre existenţa unei oferte de «clădiri verzi» şi cu atât mai puţin de cerere din partea chiriaşilor. În ultimul timp, în Bucureşti, proprietarii au început să înţeleagă că nu se pot construi clădiri de birouri în orice condiţii, fără să respecte specificaţiile tehnice solicitate de chiriaşi. Între aceste specificaţii se numară plafoanele false, podeaua suspendată pentru a permite efectuarea cablarilor pe dedesubt, conexiunea la internet prin fibră optică, iluminare conform standardelor europene, mocheta antistatică, hvac (heating, ventilation, air conditioning) cu aport de aer proaspăt, un număr suficient de locuri de parcare“, a declarat Florin Sorea, director la Cushman & Wakefield România. Raportul Landlord & Tenant Survey a intervievat 825 de Senior Executives, dintre care 29% au fost reprezentanţi ai proprietarilor şi 71% ai chiriaşilor. Cercetarea a cuprins companii din 12 ţări europene, analizate prin gruparea lor în şase regiuni mai largi, ţinând cont de maturitatea pieţei birourilor - Benelux/Germania, Europa Centrală şi de Est, Franţa, Europa de Sud şi Marea Britanie. Reducerea emisiilor de carbon, departe de urechile românilor Cercetarea relevă şi faptul că 28% dintre proprietari şi 35% dintre chiriaşi nu au întreprins încă nici o măsură pentru a reduce emisiile de carbon. De asemenea, 31% dintre companiile franceze nu au luat nici o măsură pentru încurajarea reciclării sau reducerii emisiilor datorate combustibililor sau electricităţii comparativ cu doar 5% dintre companiile britanice care au ales această atitudine. Conform studiului, proximitatea mijloacelor de transport este cel mai important factor care ţine de locaţie atât pentru proprietari, cât şi pentru chiriaşi. Pe locul al doilea, pentru ambele grupuri, este accesibiliatea locaţiei cu maşina. Suprafaţa ideală pentru o clădire în centrul oraşului este cuprinsă între 1.000 şi 2.500 mp. Cea mai dorită perioadă de închiriere este de 5-10 ani din punctul de vedere al proprietarilor şi de 3-5 ani, în ceea ce îi priveşte pe chiriaşi. Aproximativ 60% dintre chiriaşi sunt de părere că îşi pot eficientiza suprafeţele închiriate. Suprafaţa medie închiriată per angajat este de 13 mp. 40% dintre companiile intervievate au înregistrat creşteri ale densităţii angajaţiilor, raportat la spaţiul închiriat în ultimele 12 luni, iar 33% dintre ele se aşteaptă la creşteri în următoarele 12 luni. O treime dintre companii au eficientizat utilizarea de open-space-uri în ultimele 12 luni, prin utilizarea birourilor comune, precum şi prin alte metode de flexibilizare a condiţiilor de muncă cum ar fi munca la domiciliu.