Codul Patrimoniului Naţional, obiectivul Ministerului Culturii în 2010

Ministerul Culturii, care are în 2010 un buget

de 677 milioane de lei, va investi 167 milioane de lei pentru sediile unor instituţii de cultură, a anunţat ministrul Hunor Kelemen. O prioritate a ministerului este aceea de a redacta Codul Patrimoniului Naţional în acest an. Prin Codul Patrimoniului se doreşte instituirea bunelor practici, în situaţii în care apar probleme la limita dintre zona de patrimoniu al mediului public şi privat, dar şi a unei legislaţii referitoare la bunurile de patrimoniu. Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, susţine că cea mai mare provocare pentru ministerul pe care îl conduce o reprezintă Codul Patrimoniului Naţional, al cărui proiect speră să fie înaintat Parlamentului în toamna acestui an. „În martie, vom înfiinţa un grup de lucru care va redacta acest cod, şi în septembrie-octombrie vom înainta proiectul Parlamentului“, a declarat ministrul. Prin Codul Patrimoniului se doreşte instituirea bunelor practici, în situaţii în care apar probleme la limita dintre zona de patrimoniu al mediului public şi privat, dar şi a unei legislaţii referitoare la monumente istorice, la patrimoniului material şi imaterial, la bunuri mobile şi imobile şi bunuri cu semnificaţii artistice. „Dacă se poate face o analogie cu ceea ce reprezintă Codul civil şi Codul penal pentru societate, aşa trebuie să fie şi Codul pentru cultură“, a spus Kelemen Hunor, menţionând că tre-buie să existe sancţiuni drastice, pentru că doar aşa poate fi asigurată păstrarea în condiţii bune a patrimoniului şi protejarea sa, conform Agerpres. Investiţii la Biblioteca Naţională şi la Teatrul Naţional Bucureşti Ministerul Culturii, care are în 2010 un buget de 677 milioane de lei, va investi 167 milioane de lei pentru sediile unor instituţii de cultură, precum Biblioteca Naţională a României sau Teatrul Naţional Bucureşti, a anunţat, joi, ministrul Hunor Kelemen. Mai mult de jumătate din bugetul pe acest an al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), suma de 398 milioane de lei, va fi direcţionată către instituţiile subordonate mi-nisterului. Suma de 167 milioane de lei este dedicată investiţiilor majore derulate de Unitatea de Management a Proiectului (UMP), care gestionează împrumutul contractat de Guvernul României de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), pentru restaurarea sediilor unor importante instituţii de cultură din ţară, precum Biblioteca Naţională a României sau Teatrul Naţional Bucureşti (TNB). Suma de 63.000 de lei va reveni Institutului Patrimoniului Naţional, pentru cele 280 de şantiere deschise în prezent. Ministerul Culturii participă cu fonduri şi la restaurarea obiectivelor Hanul Gabroveni, din Bucureşti (450.000 de euro) şi Poarta Albă a Cetăţii Alba-Iulia, proiecte ce beneficiază de finanţare nerambursabilă de la Mecanismul Financiar Spaţiul Economic European (SEE). Ministerul Culturii va asigura anul acesta participarea României la şase târguri de carte internaţio-nale, printre care Leipzig, Praga, Bologna, Istanbul şi Budapesta, cu o finanţare de 400.000 de lei. Bucureştiul are nevoie de o sală de concert la standarde mondiale Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen, a dat asigurări că ediţia de anul viitor a Festivalului Internaţional „George Enescu“ se va desfăşura în condiţii optime. „Am avut o întâlnire cu maestrul Ioan Holender şi mai multe cu directorul Artexim, Mihai Constantinescu, în acest sens“, a spus ministrul, adăugând că anul viitor va exista un proiect de hotărâre de guvern, prin care vor fi alocaţi banii necesari prestigioasei manifestări. Hunor Kelemen şi-a exprimat convingerea că Bucureştiul are nevoie de o sală de concert la standarde mondiale, aceasta fiind, în opinia ministrului, Sala Palatului. „Există un proiect foarte ambiţios, nu sunt bani, este o discuţie juridică, dar eu cred că transformarea Sălii Palatului într-un centru cultural este cea mai bună soluţie“, a spus Hunor Kelemen. Ministrul Culturii a anunţat că noul director general al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti este, începând cu luna martie, Andrei Dimitriu. „Avem nevoie de un om care vine din afara sistemului, un om echilibrat, care ştie să ţină echilibrul într-o instituţie de cultură, în acelaşi timp un om avizat, care ştie ce înseamnă Filarmonica «George Enescu»“, a spus ministrul, subliniind că, în opinia sa, „numirea lui Andrei Dimitriu, cu experienţa de manager, cu aceea de la radio, înseamnă o garanţie că lucrurile vor intra pe făgaşul normal“. Numirea lui Dimitriu, fost director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, survine demisiei şi pensionării fostului manager al Filarmonicii bucureştene, maestrul Cristian Mandeal.