Colindele de Crăciun - lumină şi bucurie
Bogăţia teologică şi spirituală a colindelor de Crăciun vine din învăţătura Bisericii Ortodoxe, inspirată de textul Evangheliei şi de scrierile Sfinţilor Părinţi, care au meditat îndelung şi profund la taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni arătată nouă prin Întruparea şi Naşterea Fiului Său, Cel ce S-a făcut Om din iubire faţă de oameni (cf. Ioan 3, 16).
Colindele şi toate cântările liturgice ale Bisericii noastre din această perioadă de pregătire duhovnicească pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului ne îndeamnă să ne minunăm cu mintea şi să ne bucurăm cu inima de înţelesul profund al tainei Naşterii Pruncului Iisus „Fiu al lui Dumnezeu născut din Tată, fără mamă, Fiu al Omului, născut dintr-o mamă, fără tată: El, marea vedere a îngerilor şi micuţ în vederea oamenilor; Cuvântul, Dumnezeu Cel mai înainte de toţi vecii, făcut trup la timpul hotărât de El; Făcătorul soarelui şi făcut trup sub soare; rânduind din sânul Tatălui tot mersul veacurilor, şi dăruind din sânul mamei Sale sfinţire acestei zile mari; rămânând în sânul părintesc deşi iese din el; înţelept mai presus de orice cuvânt şi copil ca înţelepciune; umplând lumea şi stând culcat în iesle; conducând stelele şi alăptându-se de la pieptul mamei; atât de mare ca Dumnezeu şi atât de mic ca rob, fără ca această smerenie să micşoreze cu ceva grandoarea Sa, nici ca această grandoare să copleşească în vreun fel smerenia (...) 1. Acest adevăr adânc al Tainei Întrupării şi Naşterii lui Hristos, „Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om“ (Filipeni 2, 6-7), a inspirat opere de artă, literatură şi muzică, atât cultă, cât şi populară.
Una dintre expresiile cele mai vii ale felului în care poporul român a teologhisit şi cântat poetic taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni se regăseşte în colinde. La români, colindele se remarcă prin profunzimea teologiei şi simplitatea formei ca expresie vie a culturii teologice şi duhovniceşti populare. Bogăţia colindelor româneşti vine din această cultură teologică populară a sufletului românesc, inspirată de învăţătura Bisericii şi Sfintele Evanghelii, în care se relatează şirul evenimentelor legate de Taina Naşterii Domnului: călătoria Fecioarei Maria şi a dreptului Iosif la Betleem, arătarea stelei de la Răsărit, venirea magilor, cântarea îngerilor, închinarea păstorilor, furia lui Irod, transpuse cu evlavie şi bucurie în creaţii poetice şi cântări sfinte.
Anul acesta, la Concertul tradiţional de colinde al Patriarhiei Române a fost invitat Corul Naţional de Cameră „Madrigal“, cunoscut atât în ţară, cât şi în străinătate şi devenit în timp o adevărată revelaţie, un simbol al artei muzicale româneşti.
Ne gândim cu recunoştinţă la faptul că în urmă cu 45 de ani, mai precis în anul 1968, Corul „Madrigal“, sub bagheta regretatului maestru Marin Constantin, sprijinit de Biserica Ortodoxă Română, a imprimat primul disc de colinde, intitulat: „Şiraguri de icoane ale sufletului românesc“. Într-o epocă în care misiunea Bisericii era îngrădită şi orice activitate a ei, dincolo de zidurile lăcaşurilor de cult, era practic interzisă, Biserica şi „Madrigalul“ aduceau în casele românilor colindul sfânt şi bun!
Astfel, pentru activitatea îndelungată, rodnică şi folositoare Bisericii şi societăţii, la împlinirea a 50 de ani de slujire muzicală neîntreruptă, cu o prezenţă remarcabilă pe marile scene ale lumii şi cu un repertoriu de excelenţă în patrimoniul muzical interpretativ universal, conferim astăzi Corului Naţional de Cameră „Madrigal“ cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, „Crucea Patriarhală“ pentru laici. De asemenea, tuturor membrilor Corului „Madrigal“ le oferim Diploma omagială „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, mari apărători şi promotori ai credinţei creştine.
Mulţumim, în acelaşi timp, Grupului psaltic „Tronos“ al Catedralei patriarhale pentru interpretarea autentic bizantină a colindelor în deschiderea concertului din această seară şi îi conferim Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus“ pentru activitatea misionară promiţătoare.
Totodată, felicităm Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române pentru organizarea Concertului de colinde „Răsăritul cel de Sus“ şi binecuvântăm pe toţi participanţii la acest eveniment tradiţional, dorindu-vă tuturor Sărbători fericite cu sănătate şi bucurie sfântă!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Nota: 1 Fericitul Augustin, Sermo, 187, 1; trad. G. Humeanu, Les plus beaux sermons de S. Augustin, t. 3, Paris, 1934, pp. 51-52; citat în art. „Noel“, în: Dictionnaire de spiritualité, t. XI, Beauchesne, Paris, 1982, col. 387.
Cuvânt rostit cu ocazia concertului tradiţional de colinde Răsăritul cel de Sus al Patriarhiei Române, organizat de Centrul de Presă BASILICA, la Palatul Patriarhiei, miercuri, 18 decembrie 2013.