Colocviu ştiinţific internaţional la Sibiu
Tricentenarul martiriului Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu proclamat pentru anul acesta de Sfântul Sinod a prilejuit numeroase manifestări care au adus în lumină personalitatea domnitorului martir Constantin Brâncoveanu şi a ceea ce avea să se numească după secole, nu fără uimire, „epoca brâncovenească“. Pe această linie comemorativ-omagială s-a înscris şi Colocviul ştiinţific internaţional „Epoca lui Constantin Brâncoveanu în context sud-est european: Biserică, Societate, Geopolitică“ organizat, în perioada 12-14 iunie, de trei instituţii de prestigiu din Sibiu şi Bucureşti: Arhiepiscopia Sibiului, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu.
Colocviul s-a deschis joi dimineaţa în capela Facultăţii de Teologie, cu o slujbă de Te Deum oficiată de Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Binecuvântarea cercetătorilor veniţi din ţară şi de peste hotare, a profesorilor facultăţii, precum şi a altor numeroşi participanţi, a continuat prin cuvântul de deschidere adresat de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului. Înaltpreasfinţia Sa a subliniat necesitatea înţelegerii şi aprofundării dimensiunii jertfelnice a vieţii marelui voievod Constantin Brâncoveanu şi diversitatea formelor prin care domnitorul martir şi-a asumat slujirea lui Hristos şi a Bisericii. Cuvântările inaugurale au continuat în Aula „Mitropolit Ioan Metianu“ a Facultăţii de Teologie şi au fost rostite de către: prof. dr. Nicolae Şerban Tanaşoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, pr. acad. Mircea Păcurariu, pr. prof. Aurel Pavel, decanul Facultăţii de Teologie, şi pr. prof. Nicolae Chifăr, după care s-a continuat programul prestabilit al comunicărilor.
Trecem în revistă cercetătorii şi titlurile comunicărilor acestora din prima zi a colocviului, 12 iunie: prof. dr. Paschalis Kitromilides (Universitatea din Atena) - „Constantine Brâncoveanu and Greek learning“, prof. dr. Nicolae Şerban Tanaşoca - „Reminiscenţe ideologice şi sugestii literare bizantine în epoca brâncovenească“, prof. dr. Vera Tchentsova (Paris) - „Le clergé grec et la Russie ŕ lâépoque du prince Brâncoveanu: le témoignage des archives russes“, dr. Lia Brad-Chisacof (ISSEE) - „Despre piesa de teatru «Doamna»“, arhid. prof. dr. Ioan I. Ică jr. - „O apologie a Sfântului Grigorie Palama în Ungrovlahia Sfântului Constantin Brâncoveanu şi contextul ei european“, pr. prof. dr. Nicolae Chifăr - „Contextul politic bisericesc sud-est european în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu“, dr. Andrei Timotin (ISSEE), „Studiul geografiei istorice în epoca brâncovenească“, arhim. dr. Policarp Chiţulescu - „Două cărţi rare tipărite la Veneţia cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu“, monahia dr. Atanasia Văetişi - „Mănăstiri şi viaţa monahală în Bucureştiul epocii brâncoveneşti“. După încheierea primei zile de comunicări, s-a mers în excursie documentară la Răşinari, unde au fost vizitate Biserica „Sfânta Parascheva“, casa arhierească şi muzeul etnografic organizat de parohia ortodoxă din localitate, precum şi cavoul unde a fost înmormântat Sfântul Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei. Seara s-a încheiat cu o scurtă preumblare prin împrejurimile pitoreşti ale Răşinarilor.
A doua zi, vineri, 13 iunie, în sala profesorală a Facultăţii de Teologie au continuat comunicările în plen. Prima susţinere a avut-o prof. dr. Alexandru Kopirovski (Moscova) - „On the Byzantine and Western European influences in the works by Simon Ushakov, Head of the Icon painting workshop in the Moskow Kremlin“, dr. Mihai Ţipău (ISSEE) - „Sabiile brâncoveneşti“, dr. Ioana Iancovescu - „Ce este mai cuviinţat pravoslavnicului stăpân, decât a înfrumuseţa pre cei de sub ascultarea lui, mai nainte de toate, cu blagocestiia?“, pr. prof. dr. Octavian Moşin (Chişinău) - „Influenţa epocii brâncoveneşti în spaţiul pruto-nistrean“, pr. prof. dr. Dorin Oancea - „Martiriul - realitate religioasă universală sau specific creştină?“, dr. Cristina Feneşan (ISSEE) - „Condamnarea la moarte a Brâncovenilor în concepţia juridică otomană“, prof. dr. Ioana Feodorov (ISSEE) - „Noi consideraţii privitoare la tipăriturile pentru arabii ortodocşi sub patronajul lui Constantin Brâncoveanu“, dr. Petre Guran - „Constantin Brâncoveanu şi stilul cultural naţional“. Cea de-a doua zi a colocviului s-a încheiat cu o excursie documentară în localitatea Ocna Sibiului unde a fost vizitată frumoasa biserică ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu în 1701 care păstrează şi un portret al domnului din 1723. Bunăvoinţa şi ospitalitatea harnicilor ocneni au fost încununate de autorităţile locale împreună cu părintele consilier Savu Popa, slujitor în această străveche aşezare, şi de fiii săi Savu şi Ştefan.
Sâmbătă, 14 iunie, în a treia zi a colocviului, întreg grupul de cercetători s-a deplasat la Făgăraş, la minunata biserică ridicată în 1697 de către domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, în care se păstrează intacte catapeteasma şi icoanele, precum şi porţiuni întregi de frescă. Următoarea oprire s-a făcut la cunoscuta Mănăstire Sâmbăta de Sus, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu. Aici, întâmpinaţi cu multă bunăvoinţă de părintele arhim. Ilarion Urs, stareţul mănăstirii, cercetătorii au vizitat frumoasa incintă brâncovenească a chinoviei construită prin osteneala vrednicului de pomenire Antonie Plămădeală, fost mitropolit al Transilvaniei, precum şi muzeul şi bogata bibliotecă din clădirea Academiei Sâmbăta, ctitorii ale aceluiaşi harnic mitropolit. În sala de conferinţe a Academiei Sâmbăta au fost formulate concluziile colocviului, s-a stabilit traducerea într-o limbă de circulaţie internaţională şi publicarea tuturor textelor comunicărilor făcute, într-un volum care să fie distribuit în circuitul ştiinţific internaţional. Organizarea şi atmosfera colocviului, datorate în mare parte domnului lect. dr. Ioan Ovidiu Abrudan şi celorlalţi organizatori, au fost deosebit de plăcute. În contextul înaltei ţinute ştiinţifice a comunicărilor membrilor Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi ale celor ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu s-au purtat dialoguri constructive, s-au comunicat date inedite şi s-au derulat imagini puţin ştiute, privitoare la epoca iniţiată de domnia voievodului martir Constantin Brâncoveanu, totul derulându-se într-un cadru sărbătoresc, adesea luminat şi îmbogăţit prin rugăciunile făcute împreună, totul conducând spre noi perspective de cercetare.