Comunicările simpozionului internațional la Facultatea „Justinian Patriarhul”
Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit miercuri, 14 mai, în continuarea deschiderii lucrărilor Simpozionului Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă - baza unității Bisericii”, a doua sesiune de comunicări științifice. În cadrul acesteia, au luat cuvântul patru specialiști.
Sesiunea a doua de comunicări a simpozionului, desfășurată la Facultatea „Justinian Patriarhul”, a fost moderată de părintele lect. dr. Cosmin Pricop, decanul facultății, care, la începutul fiecărei prelegeri, a realizat câte o scurtă prezentare a studiilor și activității celor patru profesori de teologie care au luat cuvântul.
Prima prelegere, „Receptarea hotărârilor Sinodului I Ecumenic în Biserica din Persia - context istoric și teologie”, a fost susținută de Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului. Preasfinția Sa ne-a rezumat în câteva cuvinte conținutul prezentării sale: „Am considerat că este important să privim mai atent modul în care hotărârile Sinodului I Ecumenic de la Niceea (325) au fost primite în afara granițelor Imperiului Roman, în special în Persia, unde Biserica se confrunta cu un context politic și religios diferit. Această receptare ne arată nu doar influența teologiei niceene, ci și cum se articulează universalitatea credinței ortodoxe în contexte culturale și politice variate. Hotărârile Sinodului de la Niceea au fost, astfel, nu doar un punct de reper pentru Biserica romană sau greacă, ci și pentru comunități aflate în contexte cu totul diferite, precum cea din Persia”.
Al doilea vorbitor al acestei sesiuni a fost părintele prof. dr. Nicolae Chifăr, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, a cărui prelegere a fost intitulată „Discursul imperial constantinian în timpul disputelor ariene”. „Tema pe care am ales-o a fost centrată pe modul în care Împăratul Constantin a folosit limbajul religios și apelul la unitatea Bisericii ca mijloace de consolidare a coeziunii imperiale. Într-un imperiu recent marcat de persecuții și fragmentări religioase, Constantin a perceput unitatea credinței ca un element indispensabil pentru stabilitatea statului. Astfel, el nu a fost un simplu arbitru neutru în disputa ariană, ci un lider politic profund implicat în modelarea unui discurs conciliator, menit să evite extremismele teologice și să păstreze unitatea Bisericii și a imperiului”.
De asemenea, preotul romano-catolic conf. dr. Lucian Dîncă a susținut lucrarea „Sfântul Atanasie cel Mare, campionul credinței niceene. «De Decretis Nicaenae Synodi»: lupta Arhiepiscopului Alexandriei pentru dogma niceeană împotriva născocirilor ipocrite ale arienilor”: „Prelegerea a fost dedicată unei figuri centrale a Ortodoxiei: Sfântul Atanasie cel Mare, Arhiepiscopul Alexandriei, unul dintre cei mai aprigi și neobosiți apărători ai învățăturii stabilite de Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325). Lucrarea s-a axat în mod special pe tratatul «De Decretis Nicaenae Synodi», scris de Sfântul Atanasie ca un răspuns direct și argumentat față de acuzațiile și dezinformările lansate de teologii arieni. Acest text este esențial pentru înțelegerea modului în care dogma niceeană a fost explicată, apărată și contextualizată în fața provocărilor teologice ale vremii”.
Ultima prelegere a fost susținută de prof. dr. Ciprian Streza, cu titlul „«Cum am fost botezați așa suntem datori să și credem» (Sfântul Vasile cel Mare, «Despre Sfântul Duh» 27, 67): Tradiția liturgică a Bisericii - normă și regulă a credinței ortodoxe”: „În viziunea Sfinților Părinți, și în mod special în gândirea capadociană, Liturghia nu este doar expresia credinței, ci și izvorul ei viu, normativ. Astfel, modul în care ne rugăm, botezăm, sfințim și trăim în Biserică devine criteriul fundamental al credinței ortodoxe. Tradiția liturgică nu reprezintă doar o componentă estetică sau simbolică a vieții bisericești, ci este un spațiu teologic prin excelență, în care se exprimă și se transmite adevărul revelat”.
Înainte de debutul celei de a doua sesiuni de comunicări a simpozionului, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, le-a oferit tuturor invitaților care susțin prelegeri în cadrul evenimentului, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Diploma Anului Centenar al Patriarhiei Române cu medalie.
Citiţi şi: Primele sesiuni de comunicări ale simpozionului internațional din Capitală