Concluziile Summit-ului de la Bucureşti
Reuniunea celor 16 delegaţii străine sub umbrela Formatului Bucureşti 9 (B9) a reprezentat un nou prilej de transmitere a mesajului de unitate pe flancul estic al NATO. Liderii europeni au reiterat că „Rusia rămâne principala ameninţare pentru securitatea euroatlantică”, iar investiţiile în apărare „trebuie să crească mai mult”.
Palatul Cotroceni a găzduit la mijlocul săptămânii trecute cel de-al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA şi Ucrainei, lucrările fiind prezidate de preşedintele României, Nicuşor Dan, şi cel al Poloniei, Karl Nawrocki, care a transmis un mesaj puternic: „Toată lumea este conștientă de importanța relației transatlantice. Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA. (...) Flancul estic nu este numai periferia în NATO, ci este un centru strategic de răspundere”.
În acelaşi timp, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat că „avem nevoie de o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic”, şi a reiterat una dintre concluziile reuniunii, respectiv că „Rusia rămâne cea mai mare şi cea mai directă ameninţare a NATO”. Totodată, Rutte a salutat investiţiile făcute de România şi Polonia în apărare, iar liderii prezenţi şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi necesitatea creşterii cheltuielilor pentru apărare. „O Ucraină puternică azi şi mâine este modul în care poate fi oprită agresiunea rusă. (...) Securitatea Ucrainei este şi securitatea noastră”, a mai declarat Mark Rutte. Anul acesta, România a alocat 2,5% din PIB pentru cheltuielile militare.
Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că există o prioritate „pentru consolidarea relaţiilor transatlantice”, precum şi pentru sprijinirea Ucrainei şi Moldovei, „stat de pe flancul estic ameninţat într-un proces de război hibrid cu Rusia”. „Este important pentru Moldova, pentru noi, pentru Ucraina, să ajutăm Moldova să ţină piept acestei agresiuni”, a transmis preşedintele Dan.
La întâlnirea de la Bucureşti a participat şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a subliniat, într-o alocuţiune, că „sarcina noastră este să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea niciodată să dea ultimatumuri, să încerce să domine sau să destabilizeze vecinii”.
Statele Unite ale Americii au fost reprezentate de subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, iar fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a pledat, într-o intervenţie la TVR, pentru „menținerea parteneriatului strategic cu Statele Unite, dar și pentru o relație mai apropiată cu aliații europeni, în special Franța și Turcia”, ultima ţară fiind „capabilă din punct de vedere militar şi naval să menţină un echilibru în Marea Neagră”. (O.N.)