Conferinţă ASCOR - filiala Iaşi, dedicată Zilei Naţionale a României

În Sala "Dr. Iustin Moisescu" a Centrului eparhial Iaşi a avut loc joi, 1 decembrie, conferinţa "Marea Unire… Cine suntem?!". La întâlnirea organizată de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi, au rostit alocuţiuni pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan şi acad. Alexandru Zub.

Tinerii din Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - filiala Iaşi au organizat, în urmă cu două zile, conferinţa "Marea Unire… Cine suntem?!", dedicată Zilei Naţionale a României. La conferinţă au fost invitaţi acad. Alexandru Zub, cercetător în cadrul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iaşi, şi pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi. Acad. Alexandru Zub a explicat celor prezenţi că unirea, la orice popor, "reprezintă unitatea etno-culturală mai întâi, unitatea statală, politică, dar mai ales unitatea morală, care ar trebui să ne preocupe mereu". "Astăzi, mai mult ca oricând, e nevoie să punem o anumită ordine în gândire, şi să înţelegem situaţia noastră ca indivizi şi ca unităţi etno-culturale", a spus acad. Alexandru Zub, care a remarcat că "destinul nostru a fost să ne naştem la Dunărea de Jos şi în Carpaţi". Academicianul Alexandru Zub a amintit de formarea limbii noastre şi de "insula de latinitate păstrată într-un chip miracluos" pe care au găsit-o cei care năvăleau sau care erau interesaţi de arealul în care se plasează lumea românească (negustori, diplomaţi, clerici). Acad. Alexandru Zub a vorbit în ultima parte a alocuţiunii despre "şirul de războaie de până la 1877, când a fost obţinută independenţa", dar şi despre "Războaiele Balcanice din 1912-1913". Unitatea românilor, menţinută prin credinţă A urmat alocuţiunea pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, care a evidenţiat contribuţia pe care Biserica a avut-o în păstrarea şi cultivarea limbii române şi rolul deosebit de la evenimentul de acum 93 de ani, când a avut loc Marea Unire a românilor. "Ziua de pomenire a Sfântului Andrei şi Ziua Naţională a României exprimă relaţia reală şi fericită dintre Biserică şi ţară. Dreapta credinţă adusă de Sfântul Apostol Andrei a fost răspândită iniţial în Dobrogea, iar în veacurile următoare, şi în nordul Dunării. În timp, dreapta credinţă a ajuns peste tot teritoriul locuit de străromâni şi apoi de români. Această credinţă a constituit un element esenţial în menţinerea unităţii românilor. Acţiunea de păstrare, de cultivare a acestui ideal s-a manifestat în diferite forme. Transilvania a avut o istorie specială faţă de Moldova şi Ţara Românească. Grija Bisericii din Moldova şi din Ţara Românească a fost mereu îndreptată spre Transilvania. Multe secole la rând, mitropoliţii Transilvaniei au fost hirotoniţi la Târgovişte şi apoi la Bucureşti. De fiecare dată primeau cărţi de slujbă în limba română, veşminte cu care să slujească. Domnitorul martir Constantin Brâncoveanu a ctitorit biserici şi mănăstiri pe care le-a susţinut economic. Aceste biserici urmăreau menţinerea ortodocşilor din Transilvania, a românilor de acolo, care nu erau consideraţi naţiune alături de celelalte naţionalităţi", a spus pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, care a abordat un alt punct legat de relaţia de cultivare a ideii de unitate, de neam, de credinţă şi de limbă. "Păstrarea dreptei credinţe a fost un element foarte important în păstrarea unităţii românilor. Biserica a avut iniţiativa evenimentelor care au precedat anul 1918", a explicat pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan.