Conferința clericilor din București și Ilfov

Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 07 Noiembrie 2018

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei au debutat ieri, 6 noiembrie 2018, lucrările Conferinţei pastoral-misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Preoţii din protopopiatele Capitalei şi din judeţul Ilfov, preoţii de caritate, din învăţământ, de cimitir şi din cadrul MAI şi MApN s-au reunit la evenimentul ce a avut drept tematică „2018 - Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri”. Conferinţa a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Lucrările Conferinţei pastoral-misionare de toamnă au fost precedate de Sfânta Liturghie şi de o slujbă de Te Deum, săvârşite în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori.

În deschiderea lucrărilor desfăşurate în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „2018 - Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Conferinţa a continuat prin susţinerea a trei referate de către pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti; colonel (r) prof. dr. Gheorghe Nicolescu şi ing. Nicolae Noica.

Pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu a prezentat comunicarea „Etape de unire naţională de-a lungul timpului. Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la aceasta”. „Românii au fost conștienți întotdeauna de faptul că vorbesc aceeași limbă și au aceeași credință, chiar dacă ni se spune că nu poate fi vorba de ceea ce se numește conștiință națională. Ideea unității de neam, limbă și credință era sesizată și de străini, în chiar epoca pentru care mulți spun că nu se putea clama așa ceva. Iată cum, însă, la 1629, un patriarh ecumenic, Chiril Lucaris (...) răspundea principelui transilvan calvin Gabriel Bethlen, care îi scria rugându-l să intervină și să binecuvânteze trecerea românilor la calvinism, știind probabil că pe numele patriarhului fusese pusă o «Mărturisire de credință» calvină, publicată la Geneva. Răspunsul patriarhului (...) întărește convingerea noastră că până și străinii erau conștienți de unitatea românilor: «Pentru îndeplinirea fericită și pașnică a acestei (schimbări de religie), ar trebui mai întâi să se rupă legătura de sânge care zvâcnește în taină, dar cu multă putere între românii din Țara Transilvaniei și locuitorii din țările Munteniei și Moldovei. Negreșit, domnii vecini ai ziselor țări nu vor îngădui aceasta niciodată și foarte sigur vor pune piedici, dacă nu cu armele, cel puțin cu îndemnuri tainice»”, a arătat părintele Ioan Moldoveanu. Totodată, părintele profesor a mai vorbit despre unirea românilor sub Mihai Viteazul, despre unirea celor două principate la 1859, iar la final despre Marea Unire de la 1918.

Conlucrarea dintre Biserică și Armată în Marele război

În continuare, colonel (r) prof. dr. Gheorghe Nicolescu a vorbit despre „Rolul preoţilor militari în Războiul pentru întregirea neamului (1916-1918)”, precizând faptul că nu se poate scrie o istorie a nea­mului românesc fără o referire permanentă la Biserică şi la Armată. „Prezenţa preoţilor în rândul unităţilor combatante, mai ales după retragerea din decembrie 1916, a contribuit în mod hotărâtor la menţinerea moralului ostaşilor şi a credinţei în victorie. Preoţii mobilizaţi şi-au făcut din plin datoria nu numai la formaţiunile sanitare, îngrijind răniţii şi prohodind decedaţii, sau în combaterea marii epidemii de tifos din primăvara anului 1917, ci şi însoţind unităţile combatante în tran­şeele din prima linie”, a evidenţiat col. Gheorghe Nicolescu. De asemenea, colonelul a subliniat rolul protoiereului Constantin Nazarie în timpul Primului Război Mondial, cel care a asigurat conducerea şi coordonarea activităţii specifice a celor 252 de preoţi mobilizaţi, completarea locurilor vacante şi asigurarea obiectelor şi cărţilor necesare desfăşurării asistenţei religioase: „O altă latură a activităţii Serviciului Religios, manifestată exclusiv prin eforturile şefului său, a fost apărarea drepturilor materiale ale preoţilor mobilizaţi şi a poziţiei acestora în ierarhia militară, totul în limitele prevăzute de «Instrucţiunile asupra atribuţiunilor preoţilor de armată», pe care Constantin Nazarie le-a respectat cu sfinţenie”.

Prezentarea Catedralei Naționale în imagini

Apoi, ing. Nicolae Noica a făcut o prezentare Power Point intitulată „Catedrala Mântuirii Neamului - istoria unui ideal”. „Singura mare lucrare publică cu care astăzi ne putem mândri în Anul Centenar este Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională (...). Printr-un proiect de lege din 1882 se cerea alocarea la bugetul Ministerului Cultelor a 5 milioane de lei/aur, pentru construirea catedralei, în cinci ani. Bugetul ţării atunci era 148 milioane de lei/aur, deci 5 milioane pentru catedrală însemna 4%, iar noi astăzi ne străduim să dăm un 4% pentru învăţământ. Înaintaşii noştri, regii Carol I şi Ferdinand, regi care au venit să conducă ţara, au înţeles necesitatea construirii acestei catedrale”, a precizat ing. Nicolae Noica.

Daruri pentru clerici

La ieşirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, a Palatului Patriarhiei, preoţii participanţi la conferință au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cele două volume apărute la Editura BASILICA a Patri­arhiei Române intitulate: „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, precum şi DVD-ul cu ­filmul documentar realizat de TRINITAS TV, intitulat „Făuritorii Marii Uniri”.