Conferință de istorie la Academia Română
Secția de științe istorice și arheologie a Academiei Române a găzduit joi, 22 ianuarie, conferința „Mănăstirea «Sfântul Pavel» de la Muntele Athos și Țările Române. Privire sintetică, la sfârșit de «drum»”, susținută de prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul a fost deschis de acad. Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române și moderatorul acestei conferințe, care a subliniat semnificația istorică a temei abordate: „Tema pe care ne‑o propune domnul profesor este o temă de cercetare de nișă. E o tradiție ca legăturile noastre cu Locurile Sfinte și Muntele Athos să fie tratate. În preajma zilei de 24 ianuarie discuția despre Locurile Sfinte și Muntele Athos nu este de prisos pentru înțelegerea rolului pe care l‑au jucat Țările Române în patronajul vieții bisericești și monastice din Balcani, de la sud de Dunăre. Și prezentarea unei mănăstiri, «Sfântul Pavel» de la Muntele Athos, are tâlcul ei [...]. Și de aceea cred că tema propusă de domnul profesor Petronel Zahariuc este o temă de interes și merită urmărită”.
La începutul prelegerii, profesorul Petronel Zahariuc a explicat rațiunile alegerii temei de cercetare: „Am ales această temă din mai multe motive. O bună parte din colecția Academiei Române, colecția de manuscrise mai ales, este în proporție de 80‑90% construită pe fonduri mănăstirești. De asemenea, o bună parte din colecția documente istorice. Nu există pachet de documente care să nu aibă câteva documente care să aducă aminte de viața mănăstirească [...]. Acum am mers pe acest subiect al Mănăstirii «Sfântul Pavel» de la Muntele Athos, una dintre cele mai spectaculoase mănăstiri din Sfântul Munte”.
De asemenea, profesorul a detaliat structura tripartită a fondului documentar: „Putem să desfacem arhiva românească de la Mănăstirea «Sfântul Pavel» în părțile ei componente, care sunt trei. Prima, care se regăsește și în celelalte arhive de la Sfântul Munte, este constituită din hrisoavele, uricele, zapisele, daniile făcute de domni, boieri, ierarhi și negustori români direct mănăstirii ctitorite; iar cele două se împart la cele două mănăstiri închinate din Țările Române, Jitianu și Todireni. [...] Mănăstirea «Sfântul Pavel» a mai avut două metoace în Țările Române, însă mai mici: «Sfântul Dumitru» din Galați și Ciutura din județul Dolj, dar care nu au creat arhive însemnate, păstrându‑se în viața lor un număr mic de documente”.
Evenimentul face parte din seria de conferințe organizate de Secția de științe istorice și arheologie a Academiei Române, în cadrul cărora membrii secției și cercetătorii din institutele de istorie sunt invitați să‑și prezinte cele mai noi rezultate ale activității de cercetare pe care o desfășoară.