Conferință despre rolul vindecător al muzicii psaltice

Conferința „Lucrarea tămăduitoare a muzicii: ascultare și vindecare a sufletului”, susținută joi, 19 martie, de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță și de conf. univ. dr. Radu Ciprian Țincu în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a reprezentat un moment de bucurie pentru publicul format din studenți, dar și din alte persoane doritoare să cunoască detalii despre tema amintită, iar în final să constate pe viu efectul muzicii psaltice.

Discuțiile, moderate de jurnalista Cătălina Dima, realizatoarea emisiunii „Valori și atitudini” de la Radio TRINITAS, au evidențiat nevoia ființei umane de a avea momente importante de liniștire sufletească prin intermediul muzicii pentru creștinii ortodocși, importantă în acest sens fiind ascultarea muzicii psaltice.

Cunoscutul medic Radu Ciprian Țincu, conf. univ. dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, adresându‑se publicului printr‑o înregistrare video (forțat de o schimbare neprevăzută de program), a vorbit din perspectiva celui care tratează trupul, dar și a specialistului care cunoaște studii de specialitate ce confirmă rolul vindecător al muzicii asupra bolnavilor. „Ideea acestei conferințe reunește medicina, teologia și muzica, pentru că în om se regăsesc toate aceste dimensiuni. Omul percepe lumea prin simțuri, iar auzul este un dar remarcabil: sunetele pătrund prin ureche, se transformă în vibrații și astfel se transmit la nivelul creierului, influențând emoțiile și starea interioară. Muzica plastică, în acest context, devine o punte între om și divinitate. Este comuniunea noastră cu Dumnezeu, capabilă să liniștească flăcările neliniștii, să aducă echilibru și pace sufletească”, a subliniat dr. Radu Țincu.

A urmat consistenta prelegere a profesorului Nicolae Gheorghiță, prodecan al Universității Naționale de Muzică din București, specialist în muzică bizantină, care a amintit binefacerile duhovnicești ale ascultării acestui gen de muzică. „Este evident că efectul terapeutic al muzicii bizantine nu poate fi separat de dimensiunea sa spirituală, de contextul liturgic și spațiul sacru în care se desfășoară audiția sau slujba”, a spus domnia‑sa. Profesorul a relatat și o întâmplare la care a fost martor în 1992, pe când era student și membru al Grupului Psalmodia, dirijat atunci de maestrul arhid. Sebastian Barbu Bucur. Au concertat în biserica Mănăstirii Antim cu prilejul unei întâlniri a rectorilor de conservatoare muzicale. „Erau prezenți peste 80 de rectori de astfel de instituții din întreaga lume, dar mai ales din Asia. În atmosfera de seară a mănăstirii am cântat timp de o oră și jumătate fără pic de aplauze sau intervenții, ca la o slujbă. La final, toți aceștia au mers la maestrul Bucur și i‑au mărturisit trăirile lor complexe, faptul că nu mai funcționase atât de mult percepția lor de profesioniști ai muzicii, ci trăiseră împreună un fel de stare care facilita întâlnirea cu Dumnezeu, dar și multe lucruri pe care nu reușeau să le explice ori le explicau în termenii unei muzicoterapii. Ideea generală a fost că pentru acești ascultători, neaparținând lumii creștine, ascultarea muzicii bizantine în acel spațiu a funcționat ca un fel de terapie duhovnicească”, a povestit prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță.

După răspunsurile date de invitat la întrebările venite din public, seara s‑a încheiat cu momentul muzical susținut de Formația Academică de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universității Naționale de Muzică din București, dirijată de dr. Cătălin Cernătescu. Organizatorii conferinței au fost studenții de la programul de master „Spiritualitate creștină și viață sănătoasă” al Facultății de Teologie din București. Aceștia, prin reprezentantul lor de an, studentul Filip‑Hristofor Cane, au transmis mulțumiri celor doi conferențiari și au dăruit câte o icoană cu chipul Maicii Domnului atât muzicologului Nicolae Gheorghiță, cât și dirijorului Cătălin Cernătescu.