Conferință destinată reintegrării sociale la Mănăstirea Ghighiu

În contextul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și al Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, Penitenciarul Ploiești a organizat la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova confe­rința intitulată „Mergând, învățați toate neamurile”. Evenimentul se înscrie în strategia de reintegrare socială a deținuților la care Biserica Ortodoxă Română aduce o contribuție semnificativă.

Conferința a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei Parastasului pentru mărturisitorii din închisorile comuniste, oficiate în biserica mare a așeză­mân­tului monahal. Printre cei care au luat cuvântul în cadrul evenimentului organizat în continuare de Penitenciarul Ploiești și ajuns la ediția a 6-a s-au numărat: comisarul-șef de poliție penitenciară Valentin Matei, directorul instituției; comisarul-șef de poliție penitenciară Magdalena Toma, director adjunct reintegrare socială în cadrul Penitenciarului Ploiești; părintele Ciprian Ion Ioniță, consilier patriarhal la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române; părintele Constantin Rădulescu, slujitor la capela penitenciarului, precum și alți clerici. Invitatul special al conferinței a fost părintele prof. dr. Mihail Săsăujan, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a susținut o prelegere cu tema „Relația Bisericii Ortodoxe Române cu societatea românească în perioada interbelică și în timpul regimului comunist. Mărturii arhivistice documentare”. „În contextul strategiei naționale de reducere a recidivei, astăzi, Penitenciarul Ploiești a organizat o conferință având tema «Mergând, învățați toate neamurile». Acest demers, desfășurat la Mănăstirea Ghighiu, evidențiază pe de o parte rolul educativ al Bisericii Ortodoxe Române, iar pe de altă parte, rolul filantropic în demersul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Preotul de penitenciar are un rol terapeutic și reprezintă un liant între viața din interior și viața din libertate, contribuind la formarea unor valori morale și la oferirea unui sens exis­tenței umane atât în penitenciar, cât și în societate. Noua strategie de reducere a recidivei este o continuare a strategiei de reintegrare socială. Noul program de politică publică, elaborat pentru următorii cinci ani, reprezintă un demers integrat în care sunt implicați mai mulți parteneri sociali. În acest cadru, rolul Bisericii Ortodoxe Române este foarte important. Planul de implementare a acestei strategii vizează o componentă foarte activă a Bisericii, atât în derularea unor activități de tipul TABOR (Tradiție și Actualitate în Biserica Ortodoxă Română), cât și a unor acțiuni de educare moral-religioasă la nivelul comunității și al persoanelor private de libertate. Dimensiunea filantropică despre care vorbim în cadrul noii strategii vine să completeze eforturile depuse de sistemul penitenciar în formarea persoanelor condamnate și redarea lor societății”, a explicat comisarul-șef Magdalena Toma.

Despre implicarea în acest eveniment a unor clerici cu slujiri diferite a oferit informații părintele Ciprian Ion Ioniță: „Activitatea aceasta face parte dintr-un ansamblu mai mare de activități, dar se desfășoară în afara proiectului TABOR prin care încercăm să reintegrăm persoanele private de libertate după ce își ispășesc sentințele. Activitatea a fost elaborată împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor și ne-am gândit să implicăm atât preotul de penitenciar, cât și preotul de comunitate, astfel încât să se cunoască mai bine unul cu altul și să poată colabora. (...) Ne-am bucurat să vedem că, în afară de pre­zența autorităților și a organi­zațiilor cu care colaborează penitenciarul, s-au aflat și persoane private de libertate. Astfel de activități au loc în toate regiunile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”.

La rândul său, părintele prof. dr. Mihail Săsăujan a oferit câteva detalii cu privire la temele abordate pe parcursul prelegerii: „În cadrul conferinței pe care am susținut-o, am încercat să fac o trecere în revistă a celor două teme esențiale, tema omagială a Centenarului Patriarhiei Române și tema comemorativă a duhovnicilor și mărturisitorilor Bisericii Ortodoxe Române din secolul anterior. Am evidențiat în mod special semnificația lucrării pasto­ral-mi­sionare și social-filantropice a Bisericii noastre mai ales în perioada interbelică. A fost un proiect al Mitropolitului primat și apoi Patriarhului Miron Cristea de a dezvolta coerent lucrarea social-filantropică a Bisericii noastre. De asemenea, pe baza unor documente de arhivă, am propus un studiu de caz în legătură cu câțiva dintre sfinții duhovnici și mărturisitori canonizați la 4 februarie. Am vorbit despre modul în care Sfinții Ilarion Felea, Arsenie Boca și Dumitru Stăniloae au înțeles problematica privării de libertate și au reușit să depășească această situație, reintegrându-se apoi în viața Bisericii noastre. Am acordat o atenție deosebită dinamicii pastorale a parohiilor în relația cu societatea vremii de atunci. Am încercat să fac o radiografie a societății românești în care Biserica Ortodoxă a fost activă, în mod evident, în perioada interbelică. După venirea la putere a regimului de stat comunist, foarte multe pârghii au fost anulate, ierarhii, profesorii, teologii, preoții și monahii încercând să găsească alte modalități de a continua implicarea Bisericii în viața societății românești”.

La finalul evenimentului, în semn de apreciere pentru întreaga activitate desfășurată până acum, părintele Ciprian Ion Ioniță i-a înmânat părintelui Constantin Rădulescu, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Diploma Anului Centenar al Patriarhiei Române cu medalie.