Conferinţă la Sibiu despre pastoraţia în diasporă
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu a început o serie de conferinţe online cu tema pastoraţiei românilor din afara graniţelor ţării, având invitaţi preoţi din diaspora românească. Prima conferinţă a avut loc joi, 25 martie, invitat fiind preotul Laurenţiu Gheorghe Precup de la parohiile româneşti din Berna şi Basel, Elveţia.
În Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României, facultatea din Sibiu a iniţiat o serie de evenimente prin care studenţii şi cadrele didactice au posibilitatea să cunoască, prin intermediul întâlnirilor online, o parte din comunităţile ortodoxe româneşti din afara ţării.
La prima întâlnire au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu, pr. conf. dr. Daniel Buda, cadre didactice şi studenţi. Pr. Daniel Buda l-a prezentat pe invitat, pr. Laurenţiu Gheorghe Precup, absolvent al facultăţii sibiene în 1994, cu o experienţă pastorală în Elveţia de mai bine de 16 ani. Părintele decan a vorbit despre iniţiativa facultăţii sibiene de a organiza în acest an mai multe conferinţe şi evenimente dedicate pastoraţiei românilor din afara graniţelor, pentru ca studenţii să cunoască preoţi români din comunităţile româneşti de pe toate continentele, în special absolvenţi ai Facultăţii de Teologie din Sibiu.
Specificul pastoraţiei în diasporă
Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a subliniat greutăţile întâmpinate de preoţii români în pastoraţia din diasporă şi a împărtăşit din experienţa sa din anii de studiu în Elveţia, când a cunoscut realităţile misionare din comunităţile româneşti din această ţară.
„Trebuie să avem faţă de preoţii care fac misiune în străinătate o preţuire aparte pentru că ei au renunţat la condiţiile duhovniceşti şi de pastoraţie din ţară, incomparabile cu cele din străinătate. Dacă în parohiile din ţară îi avem alături pe credincioşi, în diasporă, credincioşii vin la biserică de la 200-300 de kilometri. Apoi, preoţii din diasporă trebuie să aibă şi serviciu, pentru că ei au o contribuţie de la statul român, dar este nesemnificativă pentru nevoile lor şi dacă n-ar lucra, nu ar putea să-şi susţină familia. (...) Diaspora este parte din viaţa bisericii noastre, nu este ceva auxiliar. Diaspora nu este ca o filie, iar acum, după evenimentele din 1989, când migraţia a sporit enorm, vedem că nu este uşor să faci pastoraţie în străinătate, este foarte greu, este o responsabilitate imensă, trebuie să ai o dăruire totală a acestei misiuni”, a subliniat ierarhul.
Pr. Laurenţiu Gheorghe Precup a vorbit despre începuturile dificile în pastoraţia sa din Elveţia, un fapt important în lucrarea misionară fiind achiziţionarea unui lăcaş de cult. Invitatul a vorbit şi despre metodele pastoral-catehetice prin care a format o comunitate duhovnicească.
„Prilejul cel mai bun de a-i cunoaşte pe oameni a fost atunci când au venit spre mine pentru un botez sau o cununie. Am făcut de fiecare dată câte trei cateheze înainte de Botez, iar aceste ocazii de a-i cunoaşte pe oameni le-am fructificat cât se poate de mult. (...) A treia cateheză este despre pregătirea pentru spovedanie, şi acum îi chem şi pe naşi. Tuturor le cer să participe la liturghie duminică de duminică. Niciodată nu are preotul atâta putere pastorală ca înainte de Botez. Un alt punct în care reuşesc să-i cunosc pe oameni este când familiile mă invită să le sfinţesc locuinţele. Eu le cer de fiecare dată să se spovedească, iar oamenii înţeleg şi se bucură după ce se spovedesc”, a spus părintele Precup.
Invitatul a enumerat printre dezavantajele slujirii preoţeşti în Elveţia lipsa lăcaşurilor de cult, distanţele foarte mari parcurse de credincioşi pentru a veni la biserică şi căsătoriile mixte. Între avantaje, a menţionat că parohiile au fost formate duhovniceşte de la început aşa cum a considerat că este bine, numărul mic al credincioşilor ce permite o atenţie mai mare faţă de fiecare, dinamismul vieţii în comunitatea parohială.
Pr. Laurenţiu Gheorghe Precup a vorbit şi despre implicarea socială a comunităţilor prin cursurile gratuite de limba germană pentru migranţi, sprijin pentru părinţi în şcolarizarea copiilor, aici un avantaj având experienţa sa de cadru didactic la un liceu din cantonul Fribourg şi, în general, eforturile depuse pentru a-i integra cât mai bine pe români şi nu numai.