Conferinţă pastoral-misionară de toamnă la Bucureşti
În Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc ieri, 7 noiembrie, conferinţa pastoral-misionară de toamnă, prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La aceasta au participat preoţii din cele şase protopopiate ale Capitalei, preoţii din protopopiatele Ilfov Nord şi Sud, precum şi preoţii de caritate, din învățământ, din cadrul MAI şi MApN şi de cimitir.
Conferinţa pastoral-misionară de anul acesta, dedicată Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, a fost precedată de Sfânta Liturghie şi de slujba de Te Deum, oficiate în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Sesiunea festivă a conferinţei pastoral-misionare de toamnă a fost deschisă de Întâistătătorul Bisericii noastre care a rostit cuvântul intitulat „Sfântul Antim Ivireanul - tipograf misionar şi mitropolit jertfelnic”. În continuare, arhim. Mihail Stanciu, de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, a prezentat referatul cu titlul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, păstor duhovnicesc, ctitor şi filantrop”, în care a evidenţiat faptul că fidelitatea faţă de Dumnezeu şi faţă de Biserica Lui în dreapta înţelegere şi slăvire au reprezentat pentru Sfântul Antim Ivireanul temelia sporirii sale duhovniceşti, artistice şi ierarhice pe treptele slujirii. „Întâi de toate, Sfântul Antim dorea ca preoții, al căror întâistătător jertfelnic era, să fie oameni de mare ținută morală, cu mintea și viața luminate de credință, cu experiență duhovnicească și liturgică, «destoinici să învețe și pe alții»”, a subliniat arhim. Mihail Stanciu. A luat apoi cuvântul pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, care a vorbit despre „Activitatea tipografică a Sfântului Antim Ivireanul. Semnificaţiile acesteia pentru întărirea Ortodoxiei Răsăritene şi pentru românizarea cultului liturgic”. „La noi trebuie să fi învățat Andrei, căci așa bănuim că-l va fi chemat din botez, tainele tiparului și tot aici a căpătat numele de Antim. Au existat opinii potrivit cărora unul dintre talentele dobândite la Constantinopol era și acela al tiparului, lucru cu care este greu să fim de acord, în condițiile în care în Cetatea Sultanilor era interzisă o astfel de întreprindere (...). A tipărit sau supravegheat tipărirea a 63 de cărți. Dintre acestea, 39 sunt lucrate de chiar mâna sa, ornate cu arabescuri, flori stilizate, viniete, gravuri. După limbă, 30 sunt în greacă, 22 în română, una slavonă, 9 bilingve (6 slavo-române, două greco-arabe, una greco-română) și una trilingvă (greco-slavo-română). La București au apărut 21 de cărți (între acestea, una la Mănăstirea «Tuturor Sfinților»), 15 la Snagov, 9 la Râmnic și 18 la Târgoviște. Au fost cărți de slujbă, cărți de comentarii pe marginea Sfintei Scripturi, cărți de doctrină, cuvântări, cărți de învățătură pentru preoți ori lucrări de filosofie sau cărți populare. Un anume gen literar poate să-l constituie și «Așezământul» mitropolitului, adică testamentul său privitor la ctitoria sa, Mănăstirea «Tuturor Sfinților» din București. De departe însă, cele mai însemnate, pe tărâm literar, rămân «Didahiile», care ne pun în față modelul celui mai bun orator bisericesc de la noi”, a precizat pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu. Părintele prof. dr. Mihail Simion Săsăujan a prezentat referatul cu titlul „Tiparniţa Mitropoliei Ţării Româneşti de la Bucureşti în secolele XVII-XIX (1678-1830) şi semnificaţiile ei pentru cultura românească”, în care a vorbit despre începuturile vechii tipografii a Mitropoliei Țării Românești din București, în timpul lui Șerban Cantacuzino, despre tipografia Mitropoliei Bucureștilor în timpul lui Constantin Brâncoveanu și al Sfântului Mitropolit Antim Ivireanul, apoi în secolele XVIII şi XIX, precum şi despre meşterii tipografi bucureşteni.
La final, pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal şi directorul publicaţiilor Lumina ale Patriarhiei Române, a prezentat în programul PowerPoint referatul intitulat „Tiparul bisericesc din România după 1990: misiune prin cultură şi filantropie”, în care a evidențiat tipografiile mitropolitane şi eparhiale din ţara noastră. „Atunci când comemorăm o personalitate, când evocăm un chip de altădată, un model duhovnicesc şi cultural, ne întrebăm dacă îl comemorăm şi în activitatea pe care a desfăşurat-o. De aceea, această parte este consacrată modului în care generaţia de astăzi onorează personalităţile marilor tipografi din istoria Bisericii şi a culturii româneşti, pentru că sunt mai bine de cinci veacuri de când tiparul a rodit în cultura românească şi în Biserică (...). Prin convergenţa media asistăm în zilele noastre la o conjugare a proceselor tradiţionale de editare şi multiplicare a conţinuturilor. Cartea şi receptarea ei resimt presiunea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării. Computerul preia activităţile de punere în pagină a textului, de prelucrare a imaginilor şi de realizare a elementelor de design, asigură integrarea fluxului tehnologic, iar tiparul digital înlocuieşte masivitatea angrenajelor mecanice de imprimare. Marile edituri îşi promovează pe site-urile lor cartea în formatul clasic, tipărită pe hârtie, însă adaugă tot mai frecvent şi formate de tip audio-book sau e-book. De aceea, este mereu necesară regândirea relaţiilor dinamice dintre autori şi cititori, prin articularea elementelor componente ale reţelei editură-tipografie-librărie-bibliotecă şi prin corelarea strategiilor editoriale ale eparhiilor”, a subliniat pr. dr. Nicolae Dascălu.
Toţi preoţii prezenţi au primit din partea Patriarhului României cărţile: „Evanghelia slavei lui Hristos. Predici la Duminicile de peste an”, apărută la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, lucrare semnată de Preafericirea Sa şi care conține predicile Preafericirii Sale publicate în săptămânalul „Lumina de Duminică”, și „Sfântul Antim Ivireanul. Despre păstorirea credincioşilor”, apărută la Editura „Cuvântul vieţii” a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.