Conferință preoțească de primăvară în protopopiatele Cluj I și Cluj‑Napoca
În cele nouă protopopiate ale Eparhiei Clujului, se desfășoară, în perioada 29 aprilie - 20 mai, conferințele preoțești de primăvară, cu tema generală „Centenarul Patriarhiei Române: istorie și spiritualitate”, în contextul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
Prima conferință de primăvară de anul acesta a avut loc marți, 29 aprilie, și i‑a reunit pe cei peste 200 de clerici din Protopopiatul Cluj I și Protopopiatul Cluj‑Napoca. Evenimentul s‑a desfășurat în Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, la sediul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca.
Întâlnirea a fost precedată de o slujbă de Te Deum, săvârşită de vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Clujului, preotul Dumitru Boca, în paraclisul instituției de învățământ teologic, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, a membrilor Permanenței Consiliului eparhial și a clericilor din cele două protopopiate.
În continuare, în aula facultății, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a prezidat lucrările conferinței, le‑a adresat clericilor prezenți un cuvânt de învățătură și a prezentat tema omagială a anului 2025, proclamat ca „An omagial al Centenarului Patriarhiei Române”, pornind de la faptul că „în inima istoriei este Domnul nostru Iisus Hristos”.
Invitatul permanent al conferințelor de primăvară din anul acesta, istoricul dr. Mircea‑Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române - filiala Cluj‑Napoca, a susţinut prelegerea intitulată „Centenarul Patriarhiei Române: istorie și spiritualitate”.
„Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de patriarhie și a mitropolitului primat la demnitatea de patriarh, prin decizia Sfântului Sinod din 4 februarie 1925 și prin Legea organică nr. 669/1925, adoptată de Parlamentul României la 12 și 17 februarie 1925, a încununat eforturile de unificare ierarhică, canonică, administrativă și juridică ale Bisericii Ortodoxe din România Mare, (…) ardelenii și bănățenii au jucat un rol central, deoarece din mijlocul lor a fost ales cel dintâi Mitropolit Primat și, ulterior, Patriarh al României; dintre ei s‑a lansat, în primăvara anului 1919, ideea înființării Patriarhiei Române; din rândurile lor a provenit ministrul cultelor, care a gestionat această chestiune în numele Guvernului român, iar dintre aceiași transilvăneni s‑au afirmat vocile cele mai sonore, care au argumentat din punct de vedere eclesial, istoric și național cauza patriarhatului românesc. Proiectul a fost asumat cu entuziasm de întreaga elită eclesială, culturală, academică și politică românească, dincolo de orice fel de interese personale, de grup, de partid și chiar de partizanat confesional sau etnic, ceea ce denotă o solidarizare rar întâlnită în epoca interbelică și dovedește, peste vremi, importanța națională, rolul și valoarea de simbol ale Bisericii Ortodoxe în societatea românească din România întregită după Primul Război Mondial”, a subliniat istoricul dr. Mircea‑Gheorghe Abrudan.
Conferința semestrială s‑a încheiat cu luări de cuvânt din partea preoților prezenți, în frunte cu protopopul de Cluj I - pr. Dan Hognogi, și protopopul de Cluj‑Napoca - pr. Alexandru‑Constantin Ciui. Cei doi protopopi au făcut anunțuri de ordin administrativ‑pastoral și i‑au mulțumit decanului facultății, arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, pentru ospitalitate.