Conferinţă preoţească la Protopopiatul ortodox Ineu

Un articol de: Flavius Ardelean - 02 Noiembrie 2010

În cea dintâi zi a lui Brumar, ziua pomenirii Sfinţilor Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, a avut loc şi la nivelul Protopopiatului ortodox român Ineu din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, conferinţa pastoral-misionară de toamnă dedicată omagierii Autocefaliei Ortodoxiei româneşti.

Conferinţa s-a desfăşurat în condiţiile în care anul acesta se împlinesc 85 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române şi 125 de la recunoaşterea oficială a autocefaliei sale. Lucrările conferinţei s-au desfăşurat în incinta bisericii aşezământului monahal-social "Veşmântul Maicii Domnului" de la Tămand şi au fost prezidate de părintele inspector Mircea Bupte, delegat al Înalt Preasfinţitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului. După oficierea slujbei de Te Deum, săvârşită de un sobor alcătuit din trei preoţi şi un diacon, părintele protopop Moise Nica, protopopul Ineului, a rostit un cuvânt introductiv, salutând prezenţa în plenul conferinţei a delegatului chiriarhal şi, totodată, subliniind importanţa evenimentului omagiat prin prezentarea unui scurt istoric al lungului şi anevoiosului drum parcurs de către Biserica Ortodoxă Română până la dobândirea autocefaliei. Mulţumind pentru cuvântul de bun venit adresat, delegatul chiriarhal a transmis preoţilor din cadrul Protopopiatului Ineu arhiereştile binecuvântări ale Întâistătătorului Arhiepiscopiei Aradului, referindu-se apoi la actualitatea şi responsabilitatea slujirii preoţeşti în cadrul unei biserici autocefale - precum Biserica Ortodoxă Române - şi în contextul desacralizat al lumii de astăzi, în care înstrăinarea omului de Dumnezeu şi de semenii săi se dovedeşte a fi tot mai acută. În continuare, s-a trecut la expunerea conferinţei propriu-zise, susţinută de către referentul principal, părintele diacon Dan-Marius Braiţ, care a prezentat un referat cu tema "Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Libertate, demnitate şi responsabilitate", propunând auditoriului o prelegere foarte bine concepută şi riguros documentată. Au fost reliefate pe larg aspecte legate de definirea termenului de "autocefalie", de contextul şi momentul istoric al proclamării autocefaliei, de organizarea şi dezvoltarea instituţională din sânul Bisericii Ortodoxe Române, de tratamentul la care a fost supusă Ortodoxia românească în timpul regimului comunist, de libertatea de manifestare câştigată în perioada imediat următoare, de legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici ortodoxe autocefale şi confesiuni creştine din întreaga lume. S-a accentuat ideea că "principiul autocefaliei nu presupune o manifestare a libertăţii doctrinare, canonice şi cultice în izolare, ci în unitate şi comuniune". Concluzionând, părintele referent a arătat că "recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române la 25 aprilie 1885 a fost o piatră de hotar, pilonul de bază pe care s-a zidit, de fapt, înfiinţarea Patriarhiei, ambele conducând la creşterea prestigiului Bisericii noastre, atât în ţară, cât şi în lume". S-a dat apoi cuvântul părinţilor coreferenţi desemnaţi pentru această conferinţă - preotul Costel Bun (Parohia ortodoxă Tauţ), preotul Marius Trânc (Parohia ortodoxă Groşeni), preotul Giani Achim (Parohia ortodoxă Dud) şi preotul Gheorghe Giurgiu (Parohia ortodoxă Nadăş) - care au apreciat strădaniile depuse de referentul principal în elaborarea lucrării susţinute şi au adus în atenţia celor prezenţi chestiuni legate de tema conferinţei care n-au fost abordate în referatul audiat (Iisus Hristos - modelul suprem al Autocefaliei unei biserici, temeiuri scripturistice pentru Autocefalie, sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir şi canonizarea sfinţilor români - mărturii ale Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române). Deosebit de interesante au fost şi discuţiile care au avut loc, în final, pe marginea subiectului dezbătut şi a unor probleme de administraţie bisericească, ridicate în strânsă legătură cu acesta. Lucrările conferinţei pot fi socotite o reuşită, ele încheindu-se cu o agapă frăţească, oferită în trapeza mănăstirii tuturor celor prezenţi.