Conferința științifică „Centenarul Episcopiei Hotinului”, la Bălți

Joi, 18 mai, în Sala Polivalentă a Universității de Stat „Alecu Russo” din municipiul Bălți, a avut loc conferința științifică „Centenarul Episcopiei Hotinului (actuala Episcopie de Bălți) 1923–2023”. Evenimentul a fost organizat de către Episcopia de Bălți, Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Asociația Istoricilor „Alexandru Moșanu”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți și Asociația „Visarion Puiu”.

În deschiderea conferinței, corul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți a intonat imnurile de stat ale Republicii Moldova și României, după care au urmat mesajele de salut din partea Preasfințitului Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, a rectorului Universității „Alecu Russo”, prof. univ. dr. Natalia Gașițoi, a președintelui Asociației istoricilor „Alexandru Moroșanu”, prof. univ. dr. habil. Anatol Petrencu și a directorului Departamentului de istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, conf. univ. dr. Ionuț Nistor.

În debutul conferinței, Preasfințitul Părinte Antonie a gratificat cu cea mai înaltă distincție pentru mireni a Episcopiei de Bălți, Ordinul „Crucea Bălțeană”, mai multe personalități, după care au urmat comunicările în plen susținute de invitați.

Lucrările s‑au desfășurat în două secțiuni, respectiv „Biserica Ortodoxă Română în Basarabia - prima jumătate a secolului XX” și „Basarabia în a doua jumătate a secolului XX ‑ rezistență prin spiritualitate și cultură românească”.

La finalul conferinței, a avut loc o ședință de totalizare a lucrărilor, după care Preasfințitul Părinte Antonie și Natalia Gașițoi, rectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, au înmânat diplome participanților la eveniment.

Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului) a fost înfiinţată, ca parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, la data de 8 martie 1923. Primul ierarh care a păstorit la Bălţi a fost Episcopul Visarion Puiu (1923‑1935), în timpul căruia au fost construite Catedrala Episcopală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi reşedinţa episcopală, au fost înălţate 64 de biserici noi şi renovate 343 de lăcaşuri de cult. Ulterior, această eparhie a fost păstorită de episcopii Tit Simedrea (1935‑1940) şi Partenie Ciopron (1941‑1944, în calitate de locţiitor). După instaurarea regimului sovietic în spaţiul românesc din stânga Prutului în anul 1944, eparhia şi‑a încetat activitatea, fără a fi însă desfiinţată.

Odată cu reactivarea structurii eclesiastice canonice din acest spaţiu - Mitropolia Basarabiei -, în anul 1992, au fost reactivate şi eparhiile sale istorice sufragane.