Contre între FMI şi Guvernul român

Fondul Monetar Internaţional a discutat cu autorităţile române mai multe posibilităţi de reducere a deficitului bugetar, printre care creşterea TVA şi a cotei unice, dar şi trecerea la un impozit progresiv pe venit, a declarat, sâmbătă, şeful misiunii FMI pentru România, Jefferey Franks, într-un comunicat transmis de Biroul de la Bucureşti al Fondului. Precizarea vine după ce şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, declarase, vineri, la postul de televiziune France 2, că Guvernul român a refuzat o serie de recomandări făcute de experţii Fondului Monetar. "Situaţia din România s-a degradat mai mult decât se anticipase. Ca urmare, am cerut noi măsuri. Guvernul român ne-a spus: "vom tăia 25% din salariile funcţionarilor". Noi am spus: "Nu. Dacă vreţi să faceţi economii, măriţi impozitele şi, mai ales, impozitele pentru cei bogaţi". Guvernul a spus "Nu, noi suntem cei care decidem". Şi acesta e adevărul: Guvernul decide întotdeauna, nu FMI. Noi spunem doar care e drumul de urmat", a declarat Dominique Strauss-Kahn.

Ilie Şerbănescu: "Poziţia FMI este una ipocrită" În replică la declaraţiile oficialilor FMI, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a afirmat că "în nici unul dintre scenariile analizate cu Fondul Monetar nu a fost exclusă reducerea imediată a salariilor în sectorul bugetar cu minimum 20%. "Îmi este greu să înţeleg în ce măsură creşterea TVA la 24% şi a cotei unice la 20% i-ar afecta doar pe cei bogaţi. Ar fi fost afectată întreaga populaţie a României, inclusiv persoanele care în anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat", a declarat ministrul Finanţelor. Încercând să explice aceste contre între FMI şi autorităţile de la Bucureşti, analistul Ilie Şerbănescu a apreciat, într-o declaraţie acordată Agerpres, că "poziţia FMI este una ipocrită". "Între diminuarea salariilor şi creşterea taxelor, eu aş fi fost pentru creşterea taxelor, pentru că atunci fiecare rămâne să îşi chivernisească câştigurile. Problema cu FMI constă, însă, în lipsa unor programe care să conducă la creştere economică, să combine demolarea cu construcţia", crede analistul Ilie Şerbănescu.