Controverse privind continuarea folosirii pesticidelor în agricultură

Trei organizații ale ecologiștilor, apicultorilor și micilor agricultori cer eliminarea utilizării neonicotinoidelor nocive pentru albine cu care România continuă să trateze seminţele de porumb şi floarea-soarelui. În replică, ministrul agriculturii arată că țara noastră, care are un sol fertil, dar bogat în dăunători, a emis o derogare pentru folosirea sub strictă supraveghere a acestor substanțe, iar apicultorii sunt informaţi cu privire la parcelele care conțin semințe tratate.

Deși ar trebui să se alinieze la noile deziderate ale politicii agricole europene de a dezvolta o agricultură mai prietenoasă cu mediul, România folosește în continuare substanțe interzise în Uniunea Europeană pentru tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, arată un comunicat semnat de Federaţia Asociaţiilor Apicole din România - Romapis, Ecoruralis (reprezentând micii producători din România, majoritari în sectorul agricol) și WWF România.

Potrivit sursei citate, țara noastră emite anual derogări pentru utilizarea pesticidelor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr. În urma unei atenţionări primite din partea Comisiei Europene, în 2020 şi 2021 nu a mai fost permisă tratarea culturilor de rapiţă și de floarea-soarelui.

„În contextul în care România a adoptat, ca membru UE, Pactul Verde European, pasul necesar este cercetarea, testarea şi încurajarea unor metode alternative de ţinere sub control a dăunătorilor şi renunţarea treptată la aceste pesticide”, susțin organizaţiile.

Ministerul Agriculturii a răspuns criticilor și a precizat că tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autorităţii Naţionale Fitosanitare, iar un regulament european din 2009 permite acordarea unor derogări pentru utilizarea acestor substanţe în cazul în care sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace.

„România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în acelaşi timp, bogat în dăunători. Dintre aceştia, doi fac ravagii în culturile de porumb şi floarea-soarelui: Tanymecus dilaticollis, denumită popular răţişoara porumbului, şi Agriotes spp., cunoscut sub numele de viermele sârmă”, a explicat, pentru Agerpres, ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu.

El a subliniat că alte state nu folosesc neonicotinoide, deoarece „nu se mai confruntă cu acţiunea acestor dăunători, care pot compromite până la 30% din producţie”, iar legătura directă între folosirea acestor tratamente la seminţe şi decesul populaţiei albinelor este adusă în discuție în mod eronat.
„Există însă două cercetări ştiinţifice aprofundate realizate de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice care au demonstrat că, dacă tratamentul cu neonicotinoide se face sub strictă supraveghere şi în dozele recomandate, nu există remanenţe ale substanţelor în plantă, de natură să pună în pericol viaţa albinelor”, a spus Chesnoiu. (C. Z.)