Copiii din Timoc au de optat între informatică şi limba română

La Casa de cultură „Doina“ din Uzdin a avut loc, vineri, un colocviu privind promovarea limbii române cu elemente de cultură naţională la şcolile din Valea Timocului. A fost finalizată acţiunea de distribuire a manualelor şcolare de limba română copiilor din şcolile din Timoc, Morava şi sudul Dunării.

Reprezentanţii românilor din comunităţile din Serbia de Est (Valea Timocului) au subliniat vineri, în cadrul unui colocviu organizat la Casa de cultură „Doina“ din Uzdin, importanţa derulării unor programe de studiere a limbii strămoşilor de către elevi în contextul dorinţei păstrării identităţii naţionale. „Se impune o asemenea discuţie, întrucât în anul şcolar 2014-2015 s-a înregistrat un interes scăzut pentru studierea limbii române, elevii fiind nevoiţi să opteze între disciplina informatică şi limba română. În anul 2013, când consiliul nostru a implementat cu bani de la propriul buget un proiect de învăţare a limbii române, cursurile au fost urmate de aproximativ 430 de elevi, selectaţi din aproape 900 de doritori de a le urma facultativ“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Societăţii Culturale „Tibiscus“, membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR) din Serbia, citat de Agerpres.

Astfel, pentru prima oară în peste 180 de ani, copiii românilor din Timoc, Morava şi sudul Dunării au avut şansa să scrie şi să citească în limba românilor, însă anumite piedici au dus la diminuarea interesului pentru studiul limbii române. „În toamna anului 2014, aproape 600 de elevi şi-au exprimat dorinţa de a se iniţia în tainele limbii române. Din păcate, cursurile stabilite de fiecare şcoală în parte, începute cu o întârziere de o lună, după începerea anului şcolar, au eşuat întrucât familiile elevilor au întâmpinat greutăţi cu transportul, dar şi cu programul de desfăşurare a orelor de limba română, acestea fiind planificate la două-trei ore după ce aceştia le terminau pe cele obligatorii“, a afirmat Nataşa Tosici. Un fenomen trist a fost remarcat însă de prof. Gheorghe Rancu, care a subliniat că „părinţii elevilor sunt cei care şi-au retras odraslele de la cursuri invocând lipsuri financiare“. „Dacă autorităţile locale s-ar fi implicat în protejarea minoritarilor, cu siguranţă nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat. Fără îndoială, reprezentanţii acestora au făcut presiuni asupra etnicilor să-şi determine copiii să se retragă de la disciplină - limba română - şi să-şi îndrepte atenţia spre informatică sau spre inexistenta limbă vlahă, care se învaţă mai ales în unităţile şcolare din Timoc“, a subliniat Gheorghe Rancu.

În Serbia de Nord-Est, conform statisticilor, sunt oficial în Administraţia Şcolară Zajcear - 10 grupe cu 161 de elevi, iar în Administraţia Şcolară Pojarovăţ - 9 grupe cu 132 de elevi.

Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR) a finalizat acţiunea de distribuire a manualelor şcolare de limba română copiilor din şcolile din Timoc, Morava şi sudul Dunării. Potrivit sursei citate de Agerpres, de aceste cărţi beneficiază 206 elevi din clasele primare, gimnaziale şi liceale din 12 localităţi din regiunile istorice amintite care studiază, opţional, în afara cursurilor obligatorii anului de învăţământ 2014-2015, limba română cu elemente de cultură naţională. „Manualele au fost tipărite sub supravegherea Institutului de Manuale din Serbia şi ne-au fost donate de Centrul Cultural din Azerbaidjan al cărui sediu se află la Belgrad. Fiecare elev a mai primit ca material didactic şi caiete de lucru şi gramatici“, a precizat Marcel Drăgan, secretar al CNMNR. Acesta a mai spus că în perioada imediat următoare alte câteva şcoli din Voivodina şi din estul Voivodinei vor primi Abecedare şi Cărţi de citire, ce vor fi utilizate în anul şcolar următor de către aproximativ 360 de elevi. Potrivit lui Drăgan, acţiunea de donare a manualelor şcolare şi a materialelor didactice a fost sprijinită de Ambasada României la Belgrad. (Oana Nistor)