Corul „Preludiu” a concertat la Biserica „Sfântul Elefterie”‑Nou
Biserica „Sfântul Elefterie”‑Nou, Paraclis Patriarhal, din Piața Operei, București, a fost luni seară, 10 noiembrie, gazda unui concert de excepție dedicat memoriei maestrului Voicu Enăchescu, fondatorul și dirijorul Corului de cameră „Preludiu - Voicu Enăchescu” al Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”. Evenimentul, intitulat „Doamne, auzi glasul meu”, a marcat împlinirea a trei ani de la trecerea la Domnul a distinsului muzician.
Numeroși credincioși și iubitori ai muzicii corale s‑au adunat în monumentalul lăcaș de cult din sectorul 5 al Capitalei, în seara zilei de luni, pentru a audia concertul susținut cu multă măiestrie de Corul de cameră „Preludiu - Voicu Enăchescu”. Corala a interpretat lucrări semnate de compozitori renumiți, atât români, cât și străini, printre care se numără Nicolae Lungu, Gheorghe Cucu, Paul Constantinescu, Marțian Negrea, Gavril Musicescu și Pascal Bentoiu, sub bagheta dirijorală a lui Andrei Stănculescu.
„A fost o seară plină de emoție și bucurie, în care am avut onoarea să fim alături de atâția oameni dragi care l‑au iubit pe maestrul Voicu Enăchescu. Repertoriul ales a fost unul deosebit, pe care maestrul îl prețuia profund, și pe care am avut privilegiul să‑l interpretez alături de el chiar în această catedrală. În această seară specială, am fost încântați să avem alături și pe fiul maestrului, Vlad Enăchescu, care participă cu fidelitate la toate concertele noastre. Muzica are un dar unic, de a ne apropia unii de alții și de a trăi intens fiecare emoție. Ea ne aduce liniște, echilibru și inspirație, oferindu‑ne momente de reflecție și conectare la valorile esențiale ale vieții. În mod special, muzica sacră ne îndrumă spre contemplare și apropiere de Dumnezeu, păstrând vii amintirile celor dragi”, a spus Andrei Stănculescu, dirijorul Corului „Preludiu”.
Părintele protoiereu Valer Ulican, parohul Bisericii „Sfântul Elefterie”-Nou, a subliniat rolul esențial al muzicii în viața credinciosului și importanța de a păstra memoria celor care au slujit muzica sacră: „Prin muzică, omul se apropie mai mult de Dumnezeu, căci ea nu este doar sunet, ci o rugăciune vie care se înalță permanent către El. Astfel, maestrul Voicu Enăchescu a fost un adevărat slujitor al muzicii sacre, un om a cărui viață a fost o rugăciune continuă. Prin fiecare notă interpretată, el a căutat să înalțe sufletele spre Dumnezeu și să aducă lumină în inimile credincioșilor. Talentul său rar se împletea cu smerenia și evlavia sa, transformând muzica într‑o adevărată comuniune spirituală. El nu a fost doar un artist desăvârșit, ci și un dascăl cu inima deschisă, care a insuflat elevilor și colegilor respectul pentru frumusețea și sacralitatea muzicii liturgice. Maestrul Voicu Enăchescu rămâne pentru noi un model de slujire prin artă, o inspirație vie care ne amintește că muzica sacră nu este doar frumos sunet, ci rugăciune, comuniune și drum spre Dumnezeu”.