Creatorul lumii, Creatorul familiei

Un articol de: Marius Nedelcu - 01 Noiembrie 2011

În prima zi a Congresului internaţional de teologie "Familia creştină, o binecuvântare pentru Biserică şi societate", organizat de Patriarhia Română, au avut loc mai multe comunicări care au abordat tema familiei din punct de vedere antropologic, istoric, biblic şi juridico-canonic. În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un mesaj de bun-venit şi de introducere în tema congresului.

Abordarea familiei creştine trebuie să ţină cont de om, de perspectiva antropologică, pentru că unitatea tainică dintre bărbat şi femeie are la bază consimţământul liber a două subiecte personale, libere şi conştiente de sine. În cadrul congresului, părintele Nicolae Achimescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, în referatul "Profilul familiei europene - o abordare antropologico-istorică", a prezentat rezumativ şi sintetic evoluţiile de formă şi de fond pe care familia creştină le-a suportat sau şi le-a generat singură din timpul paradigmei istorice greco-romane până la Europa creştină şi cu mutaţiile care s-au produs, începând cu Iluminismul şi cu secularizarea vieţii omului. Incursiunea istorică asupra umanului, realizată de părintele profesor, a ilustrat că familia a avut pe lângă valenţele sacre care au fost afirmate de creştinism în mod deplin şi anumite valenţe economice şi sociale, care trebuie avute în vedere pentru că istoria nu poate fi despărţită de om, istoria face parte din fiinţa umană, iar manifestările umane din istorie constituie un moment de dialog între om şi Dumnezeu. Cu alte cuvinte, lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie citită din întreaga istorie, pentru că în definitiv Biserica afirmă că Dumnezeu este stăpânul absolut al lumii şi al istoriei, despre care spunem de atâtea ori că este în mâna Lui. Părintele profesor Nicolae Achimescu a subliniat că Europa poate fi gândită ca un continent, ca o unitate specifică doar datorită credinţei creştine, care nu poate fi separată de sufletul europenilor şi al familiei europene.

Familia, de la bun economic la manifestarea voii lui Dumnezeu

"Aşa cum se ştie, din punct de vedere geografic, Europa este un continent fictiv nedemarcat foarte concret decât de o anume frontieră imaginară care se întinde de-a lungul Bosforului şi Munţilor Urali. Motivul esenţial al acestei delimitări este dat de faptul că Europa este privită în primul rând ca un continent creştin. O mare parte a continentului a dobândit un mare grad de unitate datorită faptului că popoarele cu fonduri foarte diferite au adoptat în timp normele creştine de viaţă", a arătat părintele profesor Achimescu. De asemenea, referentul a subliniat că în perioada dominată de tradiţia greco-romană familia a fost considerată un bun economic, un mediu în care fiinţele umane câştigau prosperitate, o înmulţeau şi o transmiteau mai departe, de aceea căsătoria se făcea atunci numai între persoane din cadrul aceleiaşi familii, aceluiaşi clan, fără să permită pătrunderea unor persoane din afară. Divorţurile nu erau acceptate pentru că în felul acesta averea familială se diviza. Logica era ca prosperitatea şi bogăţiile să rămână în cadrul unei mari familii, astfel încât aceasta să aibă garanţia dăinuirii peste timp şi a puterii. Odată cu venirea creştinismului, s-au schimbat mentalităţile şi inimile oamenilor, iar familia a devenit simbol al voii lui Dumnezeu, iar divorţul, ca o încălcare a acesteia, după cuvintele biblice ale Mântuitorului, care spunea că ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă. Împărăţia cerească a lui Dumnezeu devenise valoarea supremă a creştinului şi familia era o modalitate de a o dobândi. Odată cu Renaşterea şi Iluminismul, viaţa omului a fost ruptă de Biserică, astfel că divorţul a devenit treptat o practică acceptată de stat şi o alternativă la căsătorie. Această tendinţă seculară s-a accentuat în ultimul secol, când familia este serios afectată de modul cum oamenii vieţuiesc. "Formele de convieţuire alternative ale familiei nu mai sunt condamnate ca-n trecut, ci sunt acceptate de majoritatea populaţiei ca moduri de comportament normale", a subliniat părintele Nicolae Achimescu. În această situaţie sunt de-a dreptul înspăimântătoare anumite predicţii care spun că în următorii ani se va ajunge ca numărul adulţilor necăsătoriţi să fie egal sau chiar să-l depăşească pe cel al adulţilor căsătoriţi.

Familia şi căsătoria în Noul Testament şi în tradiţia românească

După această prezentare antropologică şi istorică, părintele profesor Vasile Mihoc, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a prezentat comunicarea "Căsătoria şi familia după Noul Testament". Părintele profesor a arătat că în Noul Testament căsătoria şi familia nu sunt tratate în mod sistematic şi concentrat, ci sunt prezente elemente disparate în cadrul cărţilor nou-testamentare, dar care, analizate unitar, pot oferi o imagine interesantă asupra familiei şi căsătoriei. În comunicarea sa, părintele Vasile Mihoc a arătat că studiile biblice pot oferi un discurs substanţial despre tema familiei care este izvor pentru celelalte discipline teologice, pentru că Sfânta Scriptură are în teologie o valoare normativă şi canonică. "Aşezată pe baze teologice social-umane, căsătoria relevă puternice conotaţii etice şi sacramentale. Dumnezeu, Creatorul lumii, este după Sfânta Scriptură şi Creatorul familiei, aceasta aparţinând deopotrivă ordinii naturale şi ordinii divine. Domnul Hristos dă căsătoriei caracterul unităţii şi indisolubilităţii, ridicând-o la treapta de sfântă taină, iar Sfântul Pavel aseamănă unirea trainică în Hristos dintre soţ şi soţie cu unirea dintre Hristos şi Biserică. În consecinţă, Biserica învaţă, potrivit Sfintei Scripturi, că nu mai sunt doi, ci un singur trup, de aceea ceea ce Domnul a împreunat omul să nu despartă. Biserica Noului Testament este împotriva divorţului în afara cazului de adulter."

Valorile creştine, în expoziţie şi film documentar

După aceste două referate, în Aula Magna "Teoctist Patriarhul" a fost difuzat filmul documentar "Nunta la români", realizat de Trinitas TV, iar în Sala "Europa Christiana" a fost vernisată expoziţia "Sfântul Botez şi Sfânta Cununie în tradiţia românească". "În aceeaşi cheie specifică a ambientului expoziţional am subliniat valorile familiei creştine tradiţionale, care a fost la noi o instituţie fundamentală şi pentru care pledăm în continuare ca apărători ai tradiţiilor ortodoxe de 2.000 de ani", ne-a spus părintele Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Patrimoniu cultural al Patriarhiei Române. În cadrul expoziţiei au fost prezentate mai multe exponate dintre care cele mai interesante au fost: o cristelniţă din judeţul Neamţ formată din trunchiul unui salcâm secular în formă de cruce şi un epitrahil de la 1613, care are brodată scena Bunei Vestiri.

Mesaje din partea instituţiilor statului

Au mai fost citite şi mesaje din partea unor instituţii ale statului român. Din partea ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, a rostit mesajul Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat; din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, Adrian Nicolae Lemeni, secretar de stat. A adresat un cuvânt academicianul Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, şi Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii Bucureşti.

Participanţi de renume internaţional

Congresul internaţional de teologie "Familia creştină, o binecuvântare pentru Biserică şi societate" este unul din evenimentele majore care omagiază anul 2011 ca an închinat Tainei Sfântului Botez şi a Sfintei Cununii în Patriarhia Română şi se desfăşoară cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, între 1 şi 3 noiembrie în Aula "Teoctist Patriarhul" din Palatul Patriarhiei.

La sesiuni participă prof. Michele Riondino de la Universitatea Pontificală Lateranense din Roma, prof. Alejandro Torres Gutierrez de la Universitatea Publică din Navvara, prof. Luis Okulik de la Consiliul Conferinţelor Episcopilor Europeni, pr. prof. Antony Borisov de la Academia Teologică din Moscova, alături de profesori de teologie din ţară şi străinătate.

Familia - binecuvântare primordială pentru umanitate eternă

Congresul internaţional "Familia creştină, o binecuvântare pentru Biserică şi societate" are loc în anul dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române familiei creştine, care are la bază Taina Sfântului Botez şi Taina Sfintei Cununii. Această temă a fost aleasă cu prioritate şi pentru că în societatea contemporană secularizată criza familiei este în primul rând o criză spirituală cauzată de pierderea sensului sacru al vieţii umane. De aceea, este necesară reafirmarea sfinţeniei familiei şi promovarea ei.

Familia este binecuvântare şi lumină a iubirii Preasfintei Treimi, întrucât în ea omul trăieşte taina şi bucuria filiaţiei, fraternităţii şi paternităţii. Din familia creştină credincioasă copilul învaţă să caute familia spirituală sfinţitoare, adică Biserica, ai cărei membri sunt numiţi fii şi fiice, fraţi şi surori, părinţi şi maici duhovniceşti în Hristos, Fiul Tatălui ceresc. Duhul Sfânt Care purcede din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul împărtăşeşte Bisericii lui Hristos harul paternităţii duhovniceşti pastorale (prin Hirotonie) şi harul filiaţiei (înfierii) duhovniceşti baptismale (prin Botez), pentru ca toţi creştinii să trăiască în comuniune spirituală ca fraţi şi surori în Hristos Domnul, spre a participa la iubirea eternă a Preasfintei Treimi.

Botezul creştin, ca eveniment în Biserică şi început al vieţii eterne pentru om, înseamnă afundarea lui harică în viaţa şi iubirea Preasfintei Treimi. Taina Botezului ca început al vieţii spirituale eterne în Hristos inaugurează pentru om o relaţie nouă care transcende viaţa biologică. Mântuitorul Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat ia chip în omul nou botezat: "Şi fă să ia chip Hristosul Tău în acesta care se va naşte din nou" (Slujba Sfântului Botez). De aceea, omul botezat (copil sau adult) primeşte numele de creştin şi poartă pecetea apartenenţei sale la Trupul mistic al lui Hristos, care este Biserica. El este chemat să devină împreună cetăţean cu sfinţii lui Dumnezeu, "zidiţi pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos" (Efeseni 2, 20). Prin Botez omul începe să devină "fiu al luminii şi moştenitor al veşnicelor bunătăţi" (Slujba Sfântului Botez).

Botezul este numit şi sfânta luminare ("fotismos"), adică împărtăşirea persoanei umane din lumina necreată a împărăţiei lui Dumnezeu. Omul botezat rămâne în timp, dar el primeşte încă din viaţa pământească lumina mistică a vieţii eterne.

Pruncul sau adultul nou-botezat şi pecetluit cu darurile Duhului Sfânt primeşte apoi "Pâinea cea vie care S-a coborât din cer", adică Trupul euharistic al lui Iisus Hristos (cf. Ioan 6, 48-50), pentru a trăi veşnic în comuniune cu El. "Omul nou", născut prin Botez, primeşte astfel o nouă existenţă personală care nu se reduce la consum de alimente materiale, ci este în mod esenţial relaţie vie a omului cu Dumnezeu Creatorul, pentru a trăi veşnic în comuniune cu El.

Creşterea biologică şi spirituală a copilului botezat se realizează în familia creştină, întemeiată prin Sfânta Taină a Cununiei, în care harul lui Dumnezeu, dăruit prin binecuvântarea Bisericii, împlineşte şi sfinţeşte viaţa a doi tineri, bărbat şi femeie, care se iubesc şi nasc prunci, adică persoane umane chemate să participe la iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.

Astfel, Taina Cununiei, sfinţită plenar de Hristos la nunta din Cana Galileii, este înnoirea binecuvântării primordiale a lui Dumnezeu dăruită în Rai primei familii, Adam şi Eva, ca temelie a întregii umanităţi chemate la viaţă veşnică în iubirea lui Dumnezeu Creatorul. Iubirea sfântă şi creatoare a lui Dumnezeu pentru lume se revarsă în inimile celor ce se iubesc şi dau naştere la copii. Comuniunea euharistică a mirilor cu Hristos şi naşterea de copii constituie temelia afirmării familiei, ca arvună, icoană şi taină a iubirii veşnice a lui Dumnezeu pentru umanitate.

Cântarea sfinţilor mucenici din timpul slujbei Tainei Cununiei arată jertfa lor de mărturisitori ai fidelităţii reciproce întru iubire şi de apostoli sau misionari ai transmiterii credinţei creştine prin cuvânt şi faptă în familie.

Lumina vieţii care se dăruieşte familiei creştine prin săvârşirea Sfintelor Taine ale Bisericii trebuie cerută şi cultivată permanent prin rugăciune, mai ales astăzi, când familia creştină se confruntă cu fenomenul secularizării ce se manifestă prin: slăbirea vieţii spirituale în familie, diminuarea naşterii de copii, concubinajul şi căsătoriile de probă, infidelitatea conjugală, avorturile, divorţurile, abandonul copiilor, lipsa unei educaţii corespunzătoare a copiilor, plecarea la muncă în străinătate a unuia sau a ambilor părinţi, lăsând copiii în ţară, tendinţe multiple de înlocuire a familiei tradiţionale cu vechi şi noi idoli ai egoismului şi individualismului.

Avem speranţa că toate comunicările şi discuţiile din cadrul acestui congres vor evidenţia necesitatea de-a intensifica legătura sfântă dintre viaţa familiei creştine şi viaţa Bisericii, dintre educaţia copiilor şi demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu.

Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi organizatorii şi participanţii la acest congres, care are în centrul atenţiei lui apărarea şi promovarea familiei creştine azi.

 

† Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Congresul internaţional de teologie "Familia creştinã, o binecuvântare pentru Bisericã şi societate", Palatul Patriarhiei, 1-3 noiembrie 2011.