Credincioşi bucureşteni pelerini în Moldova și Bucovina
Un grup de credincioşi de la parohia bucureşteană „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul”-Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală au fost în pelerinaj în perioada 20-25 august la mai multe mănăstiri şi obiective turistice din Moldova şi Bucovina. Pe parcursul celor cinci zile credincioşii s-au închinat mai multor sfinţi ale căror cinstite moaşte se găsesc în aceste locaşuri de închinăciune şi au aflat despre trecutul plin de istorie al ctitoriilor moldave.
A devenit deja o tradiţie pentru credincioşii parohiei bucureştene Balta Albă să se îmbogăţească sufleteşte vizitând şi închinându-se la mai multe mănăstiri şi biserici din ţară prin intermediul numeroaselor pelerinaje pe care le fac. După ce au vizitat majoritatea aşezămintele monahale din Arhiepiscopia Bucureştilor, de data aceasta şi-au îndreptat paşii spre mănăstirile din nordul şi estul ţării. După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat luni, dimineaţă la drum cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci”-Caraiman din oraşul prahovean Bușteni.
„Pe parcursul itinerarului spiritual-cultural de aproximativ 1.500 km, credincioşii au avut posibilitatea să viziteze şi să înalţe rugăciuni în mai multe locaşuri de închinăciune, cum ar fi: Mănăstirea Codreanu, Mănăstirea Ciolpani, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Bisericani, Mănăstirea Pângărați, Mănăstirea Durău, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Cămârzani, Mănăstirea «Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava», Mănăstirea Popăuți, Mănăstirea Agafton, Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Miclăuşeni. Apoi am mers la Catedrala Mitropolitană Iaşi, la Mănăstirea «Sfinţii Trei Ierarhi», Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasa şi Mănăstirea Podul Bulgarului”, a declarat părintele paroh Vasile Cristian Niţă.
Vizită şi la obiective istorice
Pelerinajul făcut de credincioşii Parohiei Balta Albă a cuprins nu doar mănăstiri şi biserici, ci şi importante obiective istorice.
Unul dintre acestea este cetatea de scaun a Sucevei, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, fortificată în secolul al XV-lea de domnitorul Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. Cetatea făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.
De asemenea, au vizitat Sala Sfatului Domnesc din cadrul Muzeului de Istorie din Suceava, unde reprezentanţii a şase state cu care Moldova a avut cele mai intense sau de lungă durată legături politice şi diplomatice sunt reuniţi în faţa voievodului Ştefan cel Mare: Ţara Românească, Polonia, Ungaria, Veneţia, Rusia kieveană şi Imperiul Otoman. În anul 1476 a ajuns la Suceava primul reprezentant diplomatic în Ţările Române, Emanuele Gerrardo, trimis al oraşului-stat Veneţia.
De asemenea, au vizitat „Memorialul Ipotești” care cuprinde: casa părintească a poetului Mihai Eminescu, bisericuța familiei Eminovici, biserica nouă, Muzeul „Mihai Eminescu”, Biblioteca Națională de Poezie și Casa țărănească de epocă.
Palatul de la Ruginoasa este un alt obiectiv istoric vizitat, acesta fiind o clădire de formă pătrată, cu un etaj, având cele patru fațade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și balcoane pe toate laturile, sprijinite pe lespezi de piatră, inaugurat oficial de către domnitorul Cuza, cu prilejul sărbătorilor de Paști din aprilie 1864.
Castelul de la Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza - construit în stil neogotic cu elemente de baroc, a fost şi el vizitat. Clădirea a fost ridicată la sfârșitul sec. al XIX-lea, pe locul unui conac boieresc mai vechi, din secolul al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului.
Pelerinii au mers şi la „Memorialul Mircești”, care cuprinde casa construită de Vasile Alecsandri în 1867 şi mausoleul din curtea casei memoriale, unde se află înmormântați poetul, soția sa Paulina și părinții săi, Vasile și Elena.
Au mai vizitat Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti ridicat la inițiativa Mitropolitului Pimen Georgescu, ca un altar al jertfelor și biruinței ostașilor noștri. Sfinţirea locului a avut loc în anul 1919, piatra de temelie a fost așezată în 1923, iar sfințirea Altarului și a mausoleului în 1938.
Pe „marea dintre munţi”
Pelerinajul a inclus și o croazieră cu vaporașul pe „marea dintre munți”, cel mai mare lac artificial din România (Izvorul Muntelui), cu un luciu de apă de 3.500 de hectare şi cu o lungime de 35-40 de km, amenajat în spatele unui baraj de mare greutate (barajul Bicaz), întrecut doar de cel de la Porţile de Fier I .
„Pelerinii au participat la slujbele de seară și la Dumnezeiasca Liturghie la mănăstirile Durău și Miclăuşeni, s-au cântat pricesne în sfintele locașuri, iar la obiectivele culturale au fost recitate poezii de Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri, s-au intonat cântece patriotice și s-a amintit despre rolul clericilor ortodocşi în procesul de unificare a Statului Român cu ocazia Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, ne-a mai spus părintele paroh Vasile Cristian Niță.