Crescătorii de taurine din opt judeţe şi-au cerut drepturile în faţa Ministerului Agriculturii

▲ Sindicaliştii din acest domeniu au cerut extinderea şi majorarea subvenţiilor acordate pentru bovine în special pentru micii producători, deoarece 90% dintre fermele din România sunt mici ▲ Dacă revendicările nu le vor fi soluţionate, crescătorii de animale sunt decişi să blocheze cu animale punctele de acces în ţară ▲ Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, activităţile agricole generează 70% din veniturile celor din mediul rural ▲

Aproximativ 150 de sindicalişti din opt judeţe, membrii ai Federaţiei Agrostar şi ai Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România, îşi cer drepturile financiare promise de un an de zile de Ministerul Agriculturii, a declarat preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Nicolae. „Noi am cerut extinderea şi majorarea subvenţiilor acordate pentru bovine. Vrem ca şi crescătorii care deţin între 1 şi 3 vaci să primească circa 3 milioane de lei vechi pe cap de animal, în condiţiile în care peste 90% din fermele existente în România sunt de acest tip“, a spus Nicolae. De asemenea, sindicaliştii solicită un sprijin de 10 milioane de lei vechi pentru crescătorii care deţin ferme autorizate de taurine. Ştefan Nicolae a subliniat că un număr de 600.000 de bovine nu sunt trecute în Registrul fermelor din cauza unor greşeli făcute de Autoritatea Veterinară în momentul crotalierii animalelor, fermierii riscând să nu-şi primească subvenţiile de la APIA. Ministerul Agriculturii a alocat în acest an, pentru crescătorii de animale, 120 de milioane de lei pentru plăţile naţionale directe complementare şi 300 de milioane de lei pentru ameliorarea efectivelor de animale. Pentru crescătorii de bovine, sprijinul financiar a fost stabilit la valoarea de 240 de lei pe cap de animal. Federaţia Agrostar, sindicatul Crescătorilor de Taurine din România şi Federaţia Crescătorilor de Bovine din România au declanşat, ieri dimineaţă, acţiunile de protest din faţa Ministerului Agriculturii, din cauza neacordării subvenţiilor promise crescătorilor de animale. Sindicaliştii sunt decişi să continue protestele şi după acţiunile din faţa MADR, dacă nu li se vor rezolva revendicările, organizând un miting în Capitală, la sfârşitul lunii noiembrie, cu participarea unui număr de 10.000 de crescători de animale. Ulterior, în a treia fază a protestului, aceştia vor bloca punctele vamale, pentru a atrage atenţia membrilor UE. Agricultura, principalul venit în mediul rural Activităţile agricole generează între 50 şi 70% din venituri în zonele rurale, în cele mai multe ţări ale lumii agricultura fiind „coloana vertebrală“ a celor mai multe economii rurale, potrivit raportului Băncii Mondiale (BM) privind dezvoltarea mondială „Agricultura pentru dezvoltare“. De asemenea, activităţile agricole rămân o sursă semnificativă de venit şi pentru România rurală, ajungând la puţin peste 40%. Cu toate acestea, mai cu seamă în ţările europene cu o dezvoltare mai rapidă, sectorul agricol înregistrează un declin atât în termeni absoluţi cât şi relativi. Angajarea în agricultură, de exemplu, a scăzut sub 20% din totalul forţei de muncă în cele mai noi state membre ale Uniunii Europene (UE). Deşi în scădere treptată, nivelul actual al acesteia rămâne mai ridicat în România (32%). Potrivit raportului, din exemplul ţărilor industrializate se vede că fermele familiale predomină, iar organizaţiile producătorilor au avut un rol esenţial pentru succesul acestora. În Franţa, de exemplu, 9 din 10 producători aparţin cel puţin unei cooperative, cu cote de piaţă de 60% pentru furnizare, 57% pentru produse şi 35% pentru procesare. Pe de altă parte, România are o structură fermieră bipolară şi anume fermele mari competitive coexistă cu fermele mici aflate la limita (semi-) subzistenţei. O parte dintre aceste ferme mici poate fi însă adusă cu succes pe piaţă, arată raportul BM. Stimularea participării acestora la organizaţii ale producătorilor va constitui elementul major pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora. Totuşi, multe altele vor trebui să opereze schimbări fundamentale în ceea ce priveşte orientarea ocupaţională sau modul de transferare a proprietăţii.