Creşterea economică rapidă va duce la evitarea tensiunilor sociale

▲ Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat că decizia recentă a Guvernului de a majora salariul minim pe economie, începând cu luna octombrie, luată la puţin timp după ce el afirmase că inflaţia ridicată face improbabilă o astfel de măsură, reprezintă un exemplu de compromis necesar în politicile economice ▲ „Avem nevoie de pace socială pentru că, în absenţa ei, risipeşti şi mai multe resurse“, a spus ministrul ▲

România trebuie să mizeze, în continuare, pe o creştere economică rapidă, pentru a evita tensiunile sociale şi pentru a restrânge diferenţele de nivel de trai faţă de majoritatea cetăţenilor UE, în pofida riscurilor de supraîncălzire macroeconomică, a declarat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Oficialul guvernamental a recunoscut pericolul supraîncălzirii economiei, însă a declarat că România are nevoie de creştere rapidă a PIB, pentru a reduce sărăcia şi a recupera decalajul privind nivelul de trai faţă de Vest, evoluţie însoţită de scăderea deficitului bugetar şi a inflaţiei. PIB-ul României, la o treime din media înregistrată în UE În momentul de faţă, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor al României este echivalent cu aproximativ o treime din media celor 27 de state ale Uniunii Europene şi, totodată, reduce media celorlalte state fost comuniste, membre ale blocului comunitar. Avansul rapid al PIB, bazat pe consum, a determinat însă intervenţia mai multor oficiali ai Băncii Naţionale, care au arătat că o astfel de situaţie induce o serie de pericole privind stabilitatea economică pe termen lung. „Toţi vorbim despre supraîncălzire. Nimeni nu a descoperit altă soluţie pentru reducerea decalajelor decât creşteri mari ale PIB-ului“, a afirmat Vosganian. Totodată, ministrul a subliniat că „este mai uşor să fii sărac în afara Uniunii Europene, decât în interiorul ei. Presiunile sunt foarte ridicate deoarece românii trebuie să se compare cu ţările vecine.“ Recolta agricolă din acest an va determina scăderea inflaţiei Ministrul Finanţelor a declarat că anticipează ca inflaţia anuală să scadă către 4-5%, până la finele lui 2009, de la circa 6-7%, în decembrie 2008. Declinul va fi sprijinit de recolta bună din acest an, care va avea un impact favorabil asupra preţurilor alimentelor, precum şi de o politică salarială mai restrictivă în 2009. Inflaţia anuală în România a atins, în luna iunie, un maxim al ultimilor doi ani, de 8,6%, pe măsură ce creşterea consumului a intensificat presiunile deja exercitate de avansul preţurilor la energie şi alimente la nivel global. Varujan Vosganian a mai declarat că decizia, recentă, a Guvernului de a majora salariul minim pe economie, începând cu luna octombrie, luată la puţin timp după ce el afirmase că inflaţia ridicată face improbabilă o astfel de măsură, reprezintă un exemplu de compromis necesar în politicile economice. „Avem nevoie de pace socială pentru că, în absenţa ei, risipeşti şi mai multe resurse“, a arătat oficialul guvernamental. Ministrul Economiei a subliniat că următorul guvern, indiferent de culoarea politică, ar trebui să se orienteze către creşterea cheltuielilor pentru infrastructură, pentru a asigura continuitatea investiţiilor străine, necesare pentru echilibrarea importurilor. „Situaţia din infrastructură a devenit o traumă pentru români. Vrem să alocăm sume foarte mari de bani pentru infrastructură, căi ferate, drumuri, poduri“, a afirmat Vosganian. PIB-ul pe cap de locuitor, din acest an, este de 12.300 de dolari Fondul Monetar Internaţional estimează la 12.300 de dolari PIB-ul pe cap de locuitor, din acest an, în România, în funcţie de puterea de cumpărare, în timp ce instituţia anticipează niveluri de 19.800 de dolari în Ungaria, respectiv 25.700 de dolari în Cehia. Varujan Vosganian estimează o creştere economică de 7-8% în acest an, faţă de 6% în 2007. Ministrul Economiei a mai declarat că ţinta pentru deficitul bugetar de anul viitor este de 2% din PIB, comparativ cu 2,3% în acest an, şi că doreşte să plafoneze, totodată, creşterea salariilor, pentru a proteja economia şi a controla inflaţia. „Trebuie să ne asumăm un nivel mai ridicat al creşterii (PIB-ului - n.r.), dar, în acelaşi timp, trebuie să gestionăm deficitul bugetar, combinând necesitatea de a atinge ţintele de inflaţie, cu nevoia de a acoperi deficitele structurale în educaţie şi sănătate“, a explicat ministrul.