„Creştinismul este aşteptare şi pregătire“
La Catedrala patriarhală a fost oficiată luni, 14 aprilie, slujba Deniei, Utrenia din Sfânta şi Marea Marţi, în cadrul căreia s-au citit două parabole despre a doua venire a Mântuitorului Hristos: Pilda celor zece fecioare şi Pilda talanţilor. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de pr. prof. dr. Daniel Benga, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti.
În toate zilele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujbele îi invită pe credincioşi la pocăinţă şi la adâncirea trăirii duhovniceşti. În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei, părintele profesor Daniel Benga a arătat că Pilda celor zece fecioare este una eshatologică, ea vorbindu-le credincioşilor despre Împărăţia lui Dumnezeu. „Această parabolă este una eshatologică şi în ea regăsim trei elemente fundamentale: primul este vegherea, pentru că cele zece fecioare erau cu toate în stare de veghe; al doilea este fecioria, pentru că toate erau fecioare, deci aveau viaţă curată, şi al treilea element este untdelemnul pe care unele îl aveau, iar altele nu. Sfinţii Părinţi ne spun că untdelemnul din candele este de fapt milostenia pe care trebuie să o facem. Cele care au rămas fără untdelemn au cerut celor care aveau. Ne vom întreba: «De ce nu le-au dat fecioarele cele înţelepte şi celor neînţelepte?» Răspunsul este simplu: «Pentru că nu puteau să le dea». Milostenia pe care noi o facem, precum şi toate faptele noastre sunt personale. Eu nu pot să dăruiesc din faptele mele bune celui de lângă mine. Aproapele se poate bucura de milostenia pe care eu o fac, însă milostenia întotdeauna este un act personal şi, fiind un act personal, el nu poate fi dăruit celuilalt. Iată cât de frumos suntem aşezaţi în această veghere şi în complexitatea trăirii vieţii creştine“, a spus părintele profesor.
Aşteptarea lui Hristos este făptuire a faptelor bune
În continuare, pr. prof. dr. Daniel Benga le-a vorbit credincioşilor şi despre frumuseţea stării de aşteptare a Mirelui Hristos de către creştini. „Participând la aceste denii cu aşteptare, cu priveghere şi cântându-i Mirelui, ne gătim cămările sufletului de nuntă. Luminânda pe care o cântăm în primele trei zile la Denie spune: «Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită şi îmbrăcăminte nu am ca să intru în ea». Ce îmbrăcăminte trebuie să aibă sufletul ca să poată intra în casa lui Hristos? Este îmbrăcămintea fecioriei, curăţiei, sincerităţii şi frumuseţii sufleteşti. Numai astfel de suflete vor putea sta la masă cu Dumnezeu în casa Lui. De aceea, aş putea concluziona, plecând de la această trăire frumoasă a acestei săptămâni, spunând că înainte de toate creştinismul este aşteptare şi pregătire. Nu este aşteptarea unor leneşi, ci aşteptarea noastră este făptuire a faptelor bune, căutând şi încercând să ne asemănăm fecioarelor înţelepte. Noi aceasta mărturisim şi în Crez: «Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie». Aşteptarea este, totodată, pregătire minunată pentru viaţa veşnică. Acest lucru se va întâmpla concret în aceste zile, deoarece credinţa noastră nu este teofanie, adică nu este numai un Dumnezeu care S-a arătat din cer, ci este un Dumnezeu care a venit la noi, S-a întrupat şi ne-a adus învierea, arătându-ne că învierea este taina credinţei noastre şi fără ea creştinismul nu rămâne decât o religie pentru sclavi. Cu alte cuvinte, noi nu celebrăm idei, ci noi celebrăm întâlnirea şi relaţia personală cu o Persoană unică în istorie, Hristos Cel întrupat, mort şi înviat pentru noi a treia zi“, a mai spus părintele prof. dr. Daniel Benga.