Criteriile de aderare la zona euro rămân neschimbate

Data: 04 Martie 2009

▲ Ţările est-europene ar putea beneficia de o uşoară accelerare a procesului de aderare la zona euro tocmai din cauza crizei ▲ Moneda unică europeană este văzută ca un pilon de stabilitate în vremuri tulburi, precum cele traversate de întreaga Uniune, de la Vest la Est ▲ Cu toate acestea, criteriile pentru adoptarea euro vor rămâne aceleaşi, bogaţii Europei - Germania şi Franţa - considerând mai mult decât necesar acest lucru ▲ România îşi menţine voinţa de a trece în clubul bogaţilor la 1 ianuarie 2014 ▲

Mai mulţi lideri ai statelor din Uniunea Europeană (UE) s-au arătat, la finalul summitului desfăşurat la Bruxelles, deschişi la o accelerare a trecerii ţărilor est-europene la zona euro, fără să ia în considerare o relaxare a criteriilor de aderare. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, ţară considerată cea mai intransigentă în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de aderare la moneda unică, a ridicat posibilitatea de a reduce perioada de doi ani pe care orice stat membru trebuie să o petreacă în mecanismul ratelor de schimb (ERM-2). Oficialul german a fost secondat de premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, liderul miniştrilor de Finanţe din zona euro, care s-a arăta pregătit pentru „o discuţie calmă“ privind o astfel de posibilitate. Totodată, şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy a subliniat că „nu putem decât să ne interesăm de calendarul“ de aderare la zona euro al statelor din estul Europei. Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a cerut scurtarea perioadei în care un stat trebuie să-şi menţină moneda naţională în ERM-2 pentru a adera la euro, iar prim-ministru lpolonez, Donald Tusk, a pledat pentru aceeaşi modificare. Euro, factor de stabilitate pe timp de criză Doar două din cele 12 state care au intrat în UE începând din 2004 au adoptat euro, respectiv Slovenia şi Slovacia. În contextul crizei economice, moneda europeană este considerată un factor de stabilitate. „Stabilitatea euro, credibilitatea zonei şi a monedei sale se datorează mult principiului care impune ca aderarea şi apartenenţa la această zonă monetară să se bazeze pe un sistem de reglementări juridice“, a susţinut Jean-Claude Juncker, liderul miniştrilor de Finanţe din zona euro. Atât Merkel, cât şi Juncker au refuzat o relaxare a criteriilor de trecere la moneda unică, respectiv în ce priveşte deficitul, datoria publică, inflaţia sau cursul de schimb. „Criteriile trebuie îndeplinite aşa cum sunt prevăzute în tratatul de la Maastricht. Nu putem schimba tratatele“, a spus cancelarul german. Ministrul de Finanţe ungar, Janos Veres, a declarat că Ungaria ar putea fixa data de trecere la euro pe la mijlocul acestui an şi va continua să încerce obţinerea unei relaxări a criteriilor de aderare, potrivit Reuters. „Data poate fi fixată undeva pe la mijlocul acestui an. Poate fi stabilită în câteva luni“, a declarat Veres pentru postul public de televiziune M1. Analiştii, consultaţi de Reuters, se aşteaptă ca Ungaria să intre în ERM-2 în 2010 şi să adopte euro în 2013. România ar putea adopta euro în 2014 În cursul săptămânii trecute, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susţinut că România trebuie să respecte calendarul anunţat anterior pentru aderarea la zona euro, respectiv anul 2014. „România trebuie să îşi menţină calendarul anunţat anterior pentru adoptarea euro. Intrarea în 2012 în mecanismul ratelor de schimb pentru o zonă de constrângeri şi parcurgerea, ulterior, a celor doi ani obligatorii în interiorul mecanismului este condiţionată de nevoia ca, până în 2012, să facem foarte multe reforme“, a spus Isărescu. Potrivit acestuia, obiectul adoptării euro „este un catalizator al politicilor coerente pentru viitor“. Miercuri, Isărescu a declarat că trecerea la moneda euro este „o chestiune de putinţă mai mult decât de voinţă“, întrebându-se cum poate România să adere la zona euro dacă nu este în stare să termine o autostradă. Totodată, premierul Emil Boc a declarat că Guvernul lucrează la o strategie care să accelereze procedurile de intrare a României în zona euro, înainte de anul 2014. România trebuie să îndeplinească cinci criterii pentru adoptarea monedei europene, respectiv privind stabilitatea bugetară (deficitul bugetar şi datoria publică), inflaţie, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung. Inflaţia statelor membre care vor să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al inflaţiei din cele mai performante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maximum 3% din PIB.