Criză de culegători în viile din Vrancea
Producţia de struguri este bună anul acesta în podgoriile din Vrancea, iar culesul a început deja, însă viticultorii se plâng de lipsa forţei de muncă. În satele din Vrancea, mulţi tineri sunt plecaţi peste hotare, iar sătenii rămaşi sunt prea bătrâni pentru muncile din vie, iar în aceste condiţii, proprietarii de vii sunt nevoiţi să caute zilieri în alte zone ale ţării.
Culesul viilor a început mai devreme în acest an în exploataţiile din Vrancea, după ce căldura din vară a făcut ca strugurii să se coacă de timpuriu, un alt factor care i-a grăbit pe viticultori fiind apariţia mucegaiului de vie, a relatat, pentru Agerpres, Ştefan Carabă, patronul unei societăţi viticole din judeţ.
Potrivit acestuia, producţia de struguri este bună anul acesta, singura problemă fiind lipsa oamenilor cu care să muncească viile.
„Anul acesta a fost un an de excepţie, cu producţii foarte bune şi struguri de calitate superioară. Zahăr mai puţin, având în vedere ploile din ultima vreme. Viile le muncim cu zilieri din Moldova, pentru că în zonă este dificil să găsim forţă de muncă chiar şi pentru liniile noastre de îmbuteliere, unde sunt angajaţi cu contract de muncă. Costul unui zilier este de 100, 110 lei pe zi. Oamenii vin din Iaşi, Vaslui, Bacău. Sunt persoane care migrează de la o zonă la alta în această perioadă”, a declarat Ştefan Carabă, citat de Agerpres.
Acesta spune că în viticultură câştigurile sunt mici şi investiţiile absolut necesare, iar viticultorii şi-ar dori mai mult sprijin din partea statului, pe măsura celui pe care îl primesc în prezent cultivatorii de cereale. „Ca să reduci forţa de muncă fizică îţi trebuie utilaje. Ne-am dori ca statul să ne ajute mai mult în privinţa subvenţiilor. Să nu mai facă diferenţe între viticultori şi cultivatorii de cereale. Subvenţia la utilaje la ei (cultivatorii de cereale - n.r.) este între 75 şi 90%, la noi este de 50%. Care este motivul acestei diferenţe, nu ştim”, spune Carabă.
Societatea pe care acesta o patronează are circa 85 de hectare de vie proprie, dar primeşte şi struguri de la alţi viticultori din zonă. Din păcate, multe vii au rămas, şi în acest an, în paragină, pentru că micii proprietari de podgorii sunt în vârstă, nu mai au putere de muncă, dar nici nu sunt deschişi ideii să-şi dea viile în arendă.
La finalul toamnei, ies în câştig cei care au suprafeţe mai mari de viţă-de-vie, de peste 10-15 hectare. „Preţurile sunt cam slăbuţe, însă reuşim să ne acoperim costurile de producţie şi să avem ceva profit. Problema cea mai mare e forţa de muncă. Lucrăm cu zilieri de pe unde găsim”, spune Marius Boşcan, care deţine 17 hectare de viţă-de-vie în Vrancea.
Fostele clădiri ale IAS-urilor din Vrancea, altădată pustii, sunt acum loc de cazare pentru sutele de zilieri veniţi din alte zone din ţară. Majoritatea sunt foarte tineri şi vin aici cu familiile şi copiii. „Am venit din Vaslui la muncă, la cules de vie. În general, se plăteşte bine. Se plăteşte la zi sau la găleată. Putem face şi 100-150 de găleţi pe zi. Am venit cu familia, cu copiii, pentru că acasă nu am cu cine să îi las”, spune Marius, un tânăr de 26 de ani din Vaslui. Acesta spune că nu este prima dată când vine în Vrancea şi că în fiecare an are de muncă aici chiar şi o lună şi jumătate.
Potrivit declaraţiilor viticultorilor din zona Vrancea, preţul de vânzare la strugurii albi pleacă în acest an de la 1 leu şi poate ajunge la 1,20 lei, în funcţie de cantitatea de zahăr din struguri. Costul strugurilor roşii, care se coc mai târziu, va pleca în acest an de la 1,20 şi ar putea ajunge până la 1,50 lei, în funcţie de cantitatea de zahăr.
Din primele date ale Direcţiei Agricole Vrancea, la strugurii de masă producţia medie în această toamnă este de 6.000 kg/ha, iar la strugurii de masă 6.500 kg/ha.
Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de circa 25.000 ha, reprezentând circa 10% din suprafaţa viticolă a României. Vrancea deţine trei podgorii de tradiţie, respectiv Panciu, Coteşti şi Odobeşti.