Criza din Kosovo dărâmă guvernul la Belgrad
▲ Sârbii îşi hotărăsc viitorul european la 11 mai ▲ Premierul Kostunica a demisionat, pentru a bloca aderarea ţării la UE ▲ Preşedintele Tadic încearcă să-şi convingă compatrioţii că integrarea europeană nu trebuie să fie îngropată de criza kosovară ▲
Trauma provocată de pierderea provinciei Kosovo este departe de a fi uitată de sârbi. Naţionaliştii de la Belgrad nu mai vor să audă de Uniunea Europeană şi îşi cheamă concetăţenii la urne. În vreme ce sârbii din capitalele europene îşi susţin cauza naţională prin manifestaţii de stradă, Moscova presează Occidentul să găsească o soluţie convenabilă Belgradului. Demisia premierului şi alegeri imediate Premierul Serbiei, Voislav Kostunica, a anunţat demisia guvernului şi a cerut organizarea de alegeri anticipate. Kostunica a admis că, în cadrul coaliţiei de guvernare, au apărut disensiuni care fac imposibilă orice colaborare. Partidul premierului doreşte ruperea legăturilor cu Uniunea Europeană, deoarece majoritatea statelor comunitare au acceptat independenţa regiunii Kosovo. Alte formaţiuni din guvern insistă însă că ambiţiile de integrare europeană ale Serbiei trebuie să reprezinte un capitol separat de chestiunea provinciei populate majoritar de etnici albanezi. Anterior, guvernul Serbiei afirmase că a pus la punct un plan de acţiune, contra ţărilor occidentale care au recunoscut independenţa provinciei sârbe. Detaliile acestuia nu sunt însă cunoscute, iar Voislav Kostunica a anunţat că guvernul nu mai are o politică unitară în această chestiune. El a solicitat ca alegeri anticipate să aibă loc pe 11 mai, odată cu cele locale. Nu este exclus ca partidul premierului să facă, de data aceasta, o alianţă cu formaţiuni radicale. Tadic confirmă anticipatele Confruntat cu o nouă criză politică, preşedintele Boris Tadic a recunoscut că este nevoit să convoace, în curând, alegeri anticipate, după decizia prim-ministrului de a dizolva propriul său guvern. „Respect poziţia prim-ministrului care spune că el nu mai este în măsură să conducă guvernul şi urmez să convoc alegeri anticipate“, a declarat Tadic într-un comunicat. El va încerca acum să-şi mobilizeze toţi simpatizanţii pentru a preîntâmpina alunecarea ţării spre izolare. Preşedintele crede că toată bătălia diplomatică pentru Kosovo trebuie purtată fără a compromite definitiv o viitoare aderare la UE şi că ţara ar avea de pierdut dacă ar condiţiona integrarea europeană de soarta provinciei separatiste. Turbulenţele din politica belgrădeană vin imediat după ce comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, aflat în vizită în Muntenegru, a facut un apel la responsabilitatea sârbilor. „Suntem ataşaţi viitorului european al Serbiei. Sperăm că această ţară îşi va continua integrarea mai repede şi nu mai târziu“, a spus Rehn. Rusia bate cu pumnul în masă Deşi mulţi lideri occidentali speră într-o schimbare de ton a Moscovei după venirea unui nou preşedinte, Vladimir Putin taie orice motiv de optimism. Putin a criticat dur NATO şi recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo de către comunitatea internaţională, chiar după ce a fost vizitat de cancelarul german Angela Merkel. El a sugerat că Alianţa, pe măsură ce creşte, încearcă tot mai mult să se substituie Naţiunilor Unite. Liderul rus a avertizat, de asemenea, partenerii externi ai Rusiei, transmiţându-le să nu se aştepte la o cooperare mai comodă cu viitorul preşedinte, Dimitri Medvedev. Cu toate acestea, Putin a sugerat şi o cale de depăşire a actualei crize. „Există un scenariu în cadrul căruia am putea recunoaşte independenţa Kosovo? Da, există. Totuşi, un asemenea scenariu trebuie să respecte strict legislaţia internaţională şi să fie acceptat de Serbia“, a încheiat Putin, fără să dea amănunte despre un asemenea plan.