Crucile care ne veghează din înaltul cerului

Cu prilejul sărbătorilor închinate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, pe esplanada Catedralei patriarhale va fi depus spre închinare un fragment din Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos. Datorită jertfei supreme a Mântuitorului, crucea a devenit obiect cinstit de creştini, ca mijloc prin care am fost izbăviţi de păcat. De-a lungul timpului, oamenii şi-au manifestat acest cult prin confecţionarea de cruci de diferite dimensiuni pe care le-au amplasat la răscruce de drumuri sau pe diferite vârfuri, unde au o largă vizibilitate.

Atât în ţara noastră, cât şi în străinătate, comunităţile de creştini au ridicat monumente în formă de cruce, fie pentru a comemora evenimente din trecut, fie pentru utilităţi practice, fie pentru a aminti, tuturor, că prin Sfânta Cruce a Domnului Hristos suntem mântuiţi. România este vegheată de pe înalte culmi prin crucile de pe Vârful Caraiman, Muntele Mic, Dealul Guşteriţei, precum şi staţiile de emisie ale postului de radio TRINITAS. Crucea de pe Caraiman Poate cea mai cunoscută dintre crucile ce veghează înălţimile ţării noastre este "Crucea Eroilor" de pe Vârful Caraiman. Ridicat între anii 1926 şi 1928, la o altitudine de 2.291 m, monumentul este închinat eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial. Iniţiativa a aparţinut familiei regale a României Mari. Regina Maria şi Regele Ferdinand I doreau ca această cruce să fie vizibilă de la o distanţă cât mai mare, astfel încât au ales cel de-al doilea vârf ca înălţime al masivului Caraiman - primul, cu o altitudine de 2.325 m, nu asigură aceeaşi deschidere, fiind vizibil doar din apropiere, de pe platou. La vremea finalizării proiectului, Crucea de pe Caraiman era unică în Europa atât prin altitudinea la care fusese amplasată, cât şi prin dimensiuni: 28 de metri înălţime şi 7 metri lungimea fiecărui braţ. Şantierul a fost condus de arhitecţii români Georges Cristinel şi Constantin Procopiu şi s-a încheiat în luna august a anului 1928. Praznicul Înălţării Sfintei Cruci a fost ales drept dată a inaugurării Crucii de pe Caraiman: 14 septembrie 1928. Ridicată din oţel, crucea tronează pe un soclu din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată, adăugând înălţimii monumentului încă 7,5 metri. La început, fusese încastrată direct în stâncă, însă în 1930 a fost realizat acest imens postament ce servea drept depozit al generatorului electric pentru alimentarea a nu mai puţin de 120 de becuri de 500 W de pe conturul crucii din oţel. Generatorul a furnizat energia necesară iluminării până în anul 1939, când s-a realizat racordarea Crucii la sistemul naţional de energie electrică. În timpul regalităţii, Crucea era aprinsă în noaptea Adormirii Maicii Domnului şi la Înălţarea Domnului, când se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor. Astăzi, monumentul aflat în administrarea Consiliului Local al oraşului Buşteni este luminat cu 300 de becuri a câte 500 W fiecare şi este una dintre atracţiile zonei turistice Valea Prahovei. Crucea de pe Muntele Mic În Episcopia Caransebeşului, pe Muntele Mic, se află un schit cu hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. La cota 1.600 se ridică o cruce-monument din metal, la iniţiativa unui grup de intelectuali din Timişoara şi Caransebeş, cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului şi a IPS Laurenţiu, pe atunci episcopul Caransebeşului, astăzi Mitropolit al Ardealului. Sfinţit la 14 septembrie 2004, monumentul măsoară 27 de metri şi înlocuieşte crucea mai veche, din lemn de brad, deteriorată de intemperii. Începând din anul 2006, la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, PS Lucian, episcopul Caransebeşului, organizează pelerinajul la Crucea de pe Muntele Mic, devenit o tradiţie pentru credincioşii bănăţeni. Crucea de pe Dealul Guşteriţei, Sibiu Capitală culturală în anul 2007, Sibiul a găzduit cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană, între 4 şi 9 septembrie, cu tema "Lumina lui Hristos luminează tuturor: Speranţă de reînnoire şi unitate în Europa". IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a întâmpinat acest eveniment prin sfinţirea unei cruci din oţel pe una dintre cele mai înalte culmi din preajma Sibiului. Monumentul a fost ridicat în apropierea unui cimitir al eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în incinta căruia veghează o cruce de comemorare. Crucea de pe Dealul Guşteriţei are o înălţime de 17 metri şi, odată cu lăsarea serii, impresionează prin luminile fluorescente ce o fac vizibilă de la mare distanţă, devenind rapid una dintre atracţiile zonei. Cea mai mare cruce din ţară, la Iaşi În noaptea de 21 spre 22 august 2006, pe Dealul Păun din apropierea Iaşilor, a avut loc sfinţirea celei mai mari cruci din România, săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Crucea metalică, înaltă de 40 de metri şi cântărind aproximativ şase tone, este luminată de peste 100 de becuri şi serveşte drept emiţător pentru Radio Trinitas. După ridicarea acesteia, una dintre cele şapte coline din jurul Iaşilor poartă numele de Colina Crucii. "Această lucrare este deosebit de semnificativă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este vorba de o cruce care ne aduce aminte de Sfânta Treime. De câte ori facem semnul Sfintei Cruci zicem: "În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh". ş...ţ Radio Trinitas, când înalţă stâlpi în formă de cruce, preamăreşte Sfânta Treime, dar şi iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu pentru lume", spunea Mitropolitul de atunci al Moldovei şi Bucovinei în cuvântul de învăţătură rostit la miezul nopţii de 22 august 2006, cu ocazia sfinţirii crucii luminoase de pe Dealul Păun. Crucile misionare ale Radio Trinitas Despre crucile ce servesc drept emiţătoare pe calea undelor ne-a vorbit părintele consilier, patriarhal Nicolae Dascălu, director Radio Trinitas: "Postul de radio Trinitas al Patriarhiei Române are 35 de staţii de emisie în toată ţara. Unele dintre acestea sunt situate în diferite locaţii, cele mai expresive fiind emiţătoarele amplasate pe cruci de mari dimensiuni. Avem în ţară mai multe locaţii în care au fost construite cruci de mari dimensiuni, special pentru a fi simboluri de recunoaştere pentru creştini şi în acelaşi timp pentru a se monta pe ele emiţătoare ale postului nostru de radio. Cea mai cunoscută este crucea de pe Dealul Păun, din apropierea municipiului Iaşi, are aproximativ 40 de metri şi sunt amplasate pe ea 100 de becuri care luminează puternic. Aşadar, crucea este, dintr-o dată, un simbol vizibil care poate fi admirat de la o distanţă destul de mare, Dealul Păun fiind situat pe o înălţime care domină zona Iaşilor şi, totodată, are o utilitate misionară, pentru că transmite cuvântul Sfintei Scripturi, slujbe, învăţăturile Părinţilor Bisericii, mesaje de actualitate din partea Bisericii Ortodoxe Române pentru toată zona respectivă. Aşa cum s-a instalat în anul 2006 la Iaşi crucea de pe Dealul Păun, mai avem în zona Moldovei o cruce la Mănăstirea Putna, ridicată în 2004, anul omagial al Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, o mănăstire cu valoare de simbol pentru întreg neamul românesc şi, iată, o mănăstire care adăposteşte o staţie de emisie Radio Trinitas. De asemenea, în oraşele Oneşti şi Moineşti din judeţul Bacău sunt construite, prin grija credincioşilor şi a administraţiei din zonele respective, cruci luminoase pe care sunt amplasate emiţătoare Radio Trinitas. Mai avem în judeţul Iaşi, în apropiere de Hârlău, la Mănăstirea Sângeap Basaraba, o altă cruce de mari dimensiuni pe care este amplasat un emiţător al postului nostru de radio. Aşadar, crucile acestea exprimă, dintr-o dată, credinţa ortodoxă, şi în acelaşi timp, transmit şi pe calea undelor lumina credinţei şi a învăţăturii dreptmăritoare". Cea mai mare cruce din lume, în Spania La 60 de kilometri de Madrid se află "Valea celor căzuţi", un memorial monumental deasupra căruia tronează cea mai înaltă cruce din lume, cu dimensiuni de 150 de metri înălţime şi 47 de metri lăţime în extremităţile braţelor! Memorialul a fost ridicat la iniţiativa generalului Franco, în amintirea eroilor căzuţi în timpul războiului civil, de unde şi denumirea văii. Ansamblul include şi o biserică romano-catolică, închinată Sfintei Cruci, în care se află mormântul generalului Franco. Crucea-monument are la prima bază sculptaţi pe sfinţii evanghelişti (25 de metri înălţime), iar deasupra acesteia este a doua bază, de 17 metri, ce reproduce virtuţile teologice ale Sfântului Apostol Pavel. La interior se află o scară şi un ascensor pentru trei sau patru persoane, accesibile doar personalului de mentenanţă. Cruce de 66 de metri în Macedonia În apropierea capitalei Macedoniei, Skopje, pe vârful muntelui Vodno a fost ridicată, în 2002, o cruce de 66 de metri înălţime. Monumentul a fost ridicat pentru a marca existenţa de 2000 de ani a creştinismului în lume şi poartă denumirea de "Crucea mileniului". Locul pe care a fost înălţată purta denumirea de "Krstovar", adică "Locul crucii", întrucât încă din vremea Imperiului Otoman acolo exista o cruce de dimensiuni reduse. La 8 septembrie 2008, de ziua independenţei Republicii Macedonia, a fost inaugurat un ascensor turistic în interiorul Crucii. Monumente în formă de cruce pe continentul american Pe continentul american, trei monumente în formă de cruce atrag, anual, milioane de turişti din întreaga lume. În America de Nord, în Canada, se află Crucea "Mount Royal", de pe muntele ce a dat numele oraşului Montreal din Quebec. Este confecţionată din 26 de tone de oţel şi măsoară 31,4 metri înălţime şi 11 metri alonja celor două braţe. În America de Sud, în Brazilia, la Rio de Janeiro, de pe muntele Corcovado, la o altitudine de 780 de metri, veghează statuia "Hristos Mântuitorul", cu braţele deschise, în forma Sfintei Cruci. Sfinţit la 12 octombrie 1931, monumentul măsoară 39,6 metri înălţime, incluzând un soclu de 9,5 metri. Cu o înălţime uşor mai mare decât aceasta şi având aceeaşi siluetă de cruce este "Cristo de la Concordia", care se află în Bolivia, pe dealul San Pedro din Cochabamba. Măsoară 40,44 metri înălţime şi este cea mai înaltă statuie a lui Iisus Hristos din lume şi cea mai mare statuie de orice gen din emisfera sudică.