Cum depistăm la ce suntem alergici

Se consideră că fiecare aliment are partea sa de determinanţi alergici (cu excepţia laptelui uman). Cei mai bine cunoscuţi şi studiaţi sunt antigenii din laptele de vacă, nu pentru că ar fi cei mai sensibilizanţi, ci pentru că laptele este un aliment de larg consum, iar simptomatologia alergică la lapte este singura întâlnită la sugarul alimentat exclusiv cu lapte.

Cercetările au demonstrat că şi alte alimente au efect alergizant, chiar mai puternic decât al laptelui. Sunt citaţi alergenii de origine animală (carnea de porc, vită sau oaie, peştele, crustaceele, vânatul, ouăle, laptele şi derivatele din lapte) şi cei de origine vegetală (cereale şi derivaţi, legume: soia, ţelină, roşii, cartofi, mazăre, spanac, mărar, ceapă; fructe: portocale, fragi, căpşuni, zmeură, coacăze), condimente (piper, muştar, hrean), ciuperci, cafea, cacao, vin. În stabilirea diagnosticului pozitiv de alergie la o proteină alimentară trebuie să existe o relaţie strânsă între semnele clinice şi investigaţiile paraclinice. Este bine de efectuat o anchetă familială şi personală în legătură cu antigenul incriminat şi declanşarea simptomatologiei digestive şi extradigestive. Semnele digestive sunt reprezentate de vărsături şi diaree, iar cele extradigestive de manifestări cutanate de tip urticarian, iar cele respiratorii sunt dominate de astm. Unele semne clinice se declanşează brutal, sub forma unor reacţii anafilactice. Durata acestor manifestări este de scurtă durată, uneori de câteva ore. Frecvenţa crescută a alergiilor alimentare, tendinţa de repetitivitate şi dificultatea sau insuficienţa unor tratamente medicamentoase face necesară orientarea către măsurile de prevenire a acestor stări. Tratamentul alergiilor alimentare se bazează aproape în exclusivitate pe suprimarea alimentelor dovedite alergizante. La sugarii cu alergie alimentară la laptele de vacă manifestată în primele luni de viaţă, folosirea laptelui uman ar fi soluţia ideală. În diversificarea alimentaţiei se vor folosi alimente mai puţin alergizante, cum ar fi carnea de pasăre, cartofi, morcovi, mălai. Desensibilizarea nu este eficientă în general, iar medicamentele au o utilitate limitată.