Cum obţinem un loc de muncă în instituţiile europene

▲ Tot mai mulţi români au avut curajul şi determinarea de a accede într-unul din posturile scoase la concurs în instituţiile europene, asta în ciuda faptului că procedura de angajare se desfăşura pe o perioadă de aproape 2 ani, candidaţii trecând prin numeroase teste ▲ Potrivit Comisiei Europene, selecţia funcţionarilor publici europeni va suferi o schimbare de anul viitor, urmărindu-se reducerea perioadei de evaluare şi eliminarea cunoştinţelor referitoare la istoria Uniunii Europenez Revizuirea a început cu modernizarea site-ului Oficiului European pentru Selecţia Personalului (EPSO), unde cei interesaţi vor găsi informaţii utile în acest sens în toate limbile oficiale ale UE, dar şi o serie de teste-model ▲

În instituţiile Uniunii Europene lucrează aproximativ 40.000 de femei şi bărbaţi provenind din medii culturale, educaţionale şi profesionale diverse, toţi având statutul de funcţionari publici europeni. Printre aceştia se numără şi români care s-au înscris în cursa obţinerii unui loc de muncă la Bruxelles sau la Strasbourg apelând la Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO), organismul care se ocupă cu selecţia de personal. Comisia Europeană a anunţat că de anul viitor, procedura de selecţie a candidaţilor va fi schimbată pentru a încuraja tot mai mulţi europeni să urmeze o carieră în instituţiile Uniunii. Astfel, noul site EPSO conţine formulare de înscriere simplificate şi oferă servicii de consiliere online. Pentru prima dată, pot fi consultate anunţurile de concurs în cele 23 de limbi oficiale ale UE. În prezent, procedura este uşor descurajantă, începe cu o serie de teste şi poate dura între 1 şi 2 ani. „Recunoaştem că există o competiţie strânsă pentru a-i selecta pe cei mai buni, aşa încât suntem hotărâţi să accelerăm, să simplificăm şi să dirijăm mai bine eforturile menite să atragă viitorii candidaţi“, explică directorul EPSO, David Bearfield. Structura testelor de selecţie este în prezent în curs de modificare. Începând din 2010, candidaţii nu vor mai trebui să memoreze o cantitate mare de date şi cifre referitoare la istoria UE. Potrivit datelor prezentate de CE, se va urmări în mod special capacitatea candidatului de a pune în practică propriile competenţe profesionale. Calendarul competiţiilor va fi, de asemenea, modificat şi scurtat, astfel încât acestea să se desfăşoare în cicluri anuale şi să nu dureze mai mult de 5-9 luni. Ce este EPSO Oficiul European pentru Selecţia de Personal (EPSO) a fost înfiinţat în contextul extinderii Uniunii de la 15 la 25 de state membre, la 1 mai 2004, având drept principală preocupare organizarea de concursuri deschise cetăţenilor noilor state membre, în scopul identificării rapide a unui număr mare de potenţiali angajaţi provenind din aceste ţări. EPSO răspunde de selecţionarea personalului care va lucra în instituţiile europene - Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor şi Mediatorul European. După încheierea unui concurs, fiecare instituţie are posibilitatea de a-şi recruta personalul dintre candidaţii selectaţi de EPSO în cadrul concursului respectiv. Angajaţii permanenţi ai UE În fiecare an, zeci de mii de persoane candidează la diverse funcţii din administraţia europeană, printre care cele de interpreţi, traducători, avocaţi, secretare şi administratori. Cu toţii sunt profesionişti în domeniul în care lucrează, dotaţi cu un spirit de echipă deosebit. Potrivit EPSO, sunt căutaţi profesioniştii care au capacitatea de a da randament şi de a lucra eficient în cadrul unei echipe multiculturale. În instituţii, pot fi ocupate mai multe tipuri de posturi. În categoria funcţionarilor titulari intră administratorii (AD) şi asistenţii (AST). În mod normal, administratorii se ocupă de elaborarea politicilor şi de punerea în aplicare a legislaţiei europene, efectuează analize şi oferă consiliere şi pot juca un rol esenţial în procesul legislativ şi în cel bugetar al Uniunii Europene, pot coordona vastele politici economice sau de alt tip ale statelor membre, pot participa la negocieri cu ţări terţe sau pot reprezenta instituţiile în cadrul forumurilor internaţionale. Asistenţii au atribuţii de suport (pe probleme de secretariat, administrative, financiare, de comunicare, de elaborare şi implementare a politicilor etc), având un rol foarte important în gestionarea internă a instituţiilor, în special în domeniul bugetar şi financiar, în domeniul resurselor umane, în sectorul informatic şi în cel al gestiunii documentelor. O altă categorie a funcţionarilor este reprezentată de agenţii contractuali, care au atribuţii administrative şi de asistenţă sau oferă sprijin suplimentar în domenii specializate în care nu există suficienţi funcţionari cu competenţele necesare. Agenţii contractuali sunt angajaţi pe o perioadă fixă maximă, deseori pe baza unui prim contract încheiat pe o perioadă mai scurtă de timp (6-12 luni), în funcţie de tipul de post. Posturile de agenţi contractuali sunt disponibile pentru o gamă largă de locuri de muncă, necesitând diferite niveluri de calificare. Funcţionari europeni angajaţi pe perioadă determinată Agenţii temporari, personal cu contract pe durată determinată, au o plajă largă de atribuţii, fie foarte specializate, fie temporare, pe o perioadă maximă de şase ani. Concursurile de selecţie pentru agenţi temporari sunt organizate, în general, de instituţii şi agenţii şi mai puţin de EPSO. Personalul interimar se regăseşte, la nivel local, în cadrul unor instituţii care lucrează cu CE, pe o perioadă de până la 6 luni. O altă categorie a funcţionarilor publici europeni este reprezentată de stagiari, absolvenţii de facultate care urmează pentru 3-5 luni stagii de pregătire în instituţiile europene pentru a dobândi şi dezvolta noi competenţe profesionale. Anual, peste 1.200 de tineri au posibilitatea să lucreze în Parlamentul European, Consiliul, Comisia, Curtea de Justiţie, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor şi Mediatorul European. Experţi naţionali detaşaţi (END) sunt funcţionari naţionali sau internaţionali sau angajaţi în sectorul public care lucrează, temporar, pentru o instituţie europeană. Ei îşi pun experienţa acumulată în domeniul în care lucrează la dispoziţia instituţiei respective şi se întorc în ţară cu o serie de noi cunoştinţe despre politicile şi procedurile UE, dobândite pe durata detaşării. Experţii naţionali detaşaţi sunt selecţionaţi printr-o procedură specifică, fără implicarea EPSO. Testele de admitere la concurs În prezent, concursul se desfăşoară parcurgând mai multe etape, fiecare din ele fiind eliminatorii. Pentru început se dau testele de admitere sau de preselecţie care constau în două seturi de întrebări tip grilă, în cea de-a doua limbă a candidatului (engleză, franceză sau germană). Primul test este destinat evaluării cunoştinţelor privind Uniunea Europeană - istoria, instituţiile şi politicile acesteia. Cel de-al doilea test evaluează competenţele candidaţilor în materie de raţionament verbal şi numeric. Potrivit informaţiilor de pe site-ul official al EPSO, testele de admitere se susţin pe calculator şi au loc în centre de testare în toată Uniunea Europeană. Candidaţii care au obţinut cele mai mari punctaje la testele de admitere şi care îndeplinesc condiţiile generale şi specifice vor trece la următoarea etapă de verificare, participând la testele scrise, depunând, totodată, documentele care să le ateste calificările şi experienţa profesională. Urmează susţinerea a trei teste scrise. Primul test constă într-o serie de întrebări-grilă menite să evalueze cunoştinţele specializate pe care le au candidaţii în domeniul care face obiectul concursului şi are loc în cea de-a doua limbă a candidatului (engleză, franceză sau germană). Cel de-al doilea test va aborda un subiect care se încadrează în domeniul concursului, fiind susţinut în cea de-a doua limbă a candidatului (engleză, franceză sau germană) şi având scopul de a testa cunoştinţele, capacitatea de a înţelege, analiza şi sintetiza, precum şi capacitatea de a redacta. În cele din urmă, candidatul va redacta o scurtă notă în limba sa principală, care va cuprinde argumente şi concluzii legate de testul scris numărul 2, scopul fiind acela de a evalua nivelul de cunoaştere al limbii principale, atât din punctul de vedere al calităţii stilului, cât şi al modului de prezentare. Candidaţii cu cele mai mari note la toate testele scrise, care au obţinut nota de trecere la fiecare test şi care îndeplinesc condiţiile generale şi specifice, sunt admişi la proba orală. Interviul cu membrii comisiei de selecţie are loc, în principal, în cea de-a doua limbă a candidatului (engleză, franceză sau germană) şi va urmări capacitatea de a aduce la îndeplinire sarcinile menţionate în anunţul de concurs, cunoştinţele de specialitate în domeniul vizat, cunoştinţele despre UE, instituţiile şi politicile acesteia, capacitatea de adaptare la statutul de funcţionar european şi la un mediu de lucru multicultural. De asemenea, va fi testat şi nivelul candidatului de cunoaştere a limbii sale principale, testul oral desfăşurându-se, de regulă, la Bruxelles sau la Luxemburg. ▲ Condiţiile de participare la un concurs european Fiecare candidat trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate pentru a aplica pentru un job în cadrul instituţiilor UE. Trebuie să fie cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, să se bucure de toate drepturile asociate cetăţeniei, să-şi fi îndeplinit toate obligaţiile impuse de legislaţia referitoare la satisfacerea stagiului militar, să cunoască foarte bine una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene şi o a doua limbă la un nivel satisfăcător. În plus, candidaţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii privind calificările şi experienţa profesională (dacă este cazul), aşa cum sunt menţionate în anunţul de concurs. În general, diploma de licenţă este necesară pentru toate posturile de administrator, iar în unele cazuri poate fi cerută şi o anumită experienţă profesională. Lingviştii (interpreţi, traducători, jurişti-lingvişti) trebuie să demonstreze că dispun de cunoştinţe lingvistice suplimentare faţă de cele minime, menţionate mai sus.