Cum poate fi atractivă matematica

Ani la rândul s-a înregistrat un paradox în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de elevii români la disciplina matematică. Deşi în fiecare an olimpicii se întorc de la concursurile şi olimpiadele internaţionale cu rezultate remarcabile, mulţi elevi au dificultăți reale la această materie, matematica fiind, din varii motive, sperietoarea elevilor români.

La fiecare examen naţional, fie că vorbim de cel de la sfârşitul anilor de gimnaziu sau de cel de bacalaureat, discuţiile principale privind dificultatea subiectelor şi procentul scăzut de promovare sunt legate, de multe ori, de matematică. Matematica a devenit, fără voia ei, dar cu un concurs de factori, „cuiul” din trunchiul comun al curriculei pentru majoritatea elevilor. Acest lucru pare paradoxal întrucât România obţine an de an rezultate remarcabile la olimpiadele internaţionale de profil. Rezultate slabe sunt obţinute de către elevi nu doar la examenele naţionale, ci şi la evaluările internaţionale - TIMSS şi PISA, studii care se concentrează pe aspecte diferite ale învăţării la elevi. În linii generale, TIMSS urmăreşte să evalueze ce ştie elevul, în timp ce PISA caută să afle ce pot face elevii cu cunoştinţele lor.

Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA P9 Eurydice) arată în studiul „Învăţământul matematic în Europa: Provocări comune şi politici naţionale” că cele mai bune rezultate la matematică le au elevii finlandezi, în timp ce elevii din Bulgaria, România şi Turcia obţin scoruri medii cu 50-70 de puncte mai mici decât media din UE-27. „Pentru a creşte performanţa medie, Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Portugalia şi România trebuie să îndrume performanţa la matematică pe toată gama nivelurilor de competenţă”, se arată în concluzia studiului amintit.

În Marea Britanie elevii de 10 ani învață și noţiuni de statistică

La 10 ani, potrivit curriculumului britanic în vigoare din 2013, elevii de 10 ani învaţă numerele până la 10.000.000, inclusiv noţiuni de numere negative, adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea, fracţii, zecimale şi procente, rapoarte şi proporţii, noţiuni de algebră, respectiv folosirea de formule simple, exerciţii cu o necunoscută, posibilităţi de combinare a două variabile. La capitolul geometrie, elevii britanici învaţă să deseneze în două şi trei dimensiuni, compară şi clasifică forme geometrice, ilustrează şi numesc părţile cercului, calculându-i raza, diametrul şi circumferinţa.

Totodată, curriculumul britanic pentru elevii de 10 ani are încorporate şi noţiuni de statistică, fiind învăţaţi să interpreteze şi să construiască diagrame radiale, să traseze grafice şi să le folosească în rezolvarea problemelor, dar şi să calculeze şi să interpreteze media. Făcând o comparaţie cu ceea ce studiază elevii români la aceeaşi vârstă, noţiunile sunt aproximativ aceleaşi, însă complexitatea şi modul de abordare şi de aplicare a noţiunilor în exerciţii practice sunt diferite.

Studiul internaţional despre performanţa elevilor la matematică analizează şi factorii asociaţi cu performanţa ştiinţifică pe câteva niveluri: caracteristicile individuale ale elevilor şi familiilor lor, ale profesorilor şi şcolilor şi ale sistemelor educaţionale. Cercetările au stabilit clar faptul că mediul familial este foarte important pentru performanţele şcolare. Studiul arată că îmbunătăţirea rezultatelor la matematică a fost posibilă în sistemele educaţionale unde s-a făcut revizuirea sistemului de formare a profesorilor, reducerea numărului de elevi la clase, dar şi alocarea unor resurse suplimentare pentru infrastructura şcolilor. De asemenea, modul de abordare şi de aplicare a noţiunilor studiate pare a fi principala problemă a elevilor români, şi nu nivelul de dificultate. „Cred că nu nivelul e principala dificultate, ci conţinutul mult prea formal şi non-aplicativ al modului în care este predată matematica. Adică se predau în continuare formule, teoreme, lucruri care se demonstrează fără să se vadă legătura cu aplicaţia practică. Prin urmare, nu cred că nivelul de dificultate este ridicat, ci cred că faptul că lipseşte componenta aplicativă şi legarea matematicii cu viaţa. Aici cred că apare dificultatea, nu nivelul de predare”, sublinia, potrivit hotnews.ro, în anul 2013, domnul Mircea Miclea, psiholog şi fost ministru al educaţiei.