Cum se schimbă clima planetei

Întreaga planetă se confruntă cu fenomene extreme, de la ploi abundente şi alunecări de teren până la caniculă, incendii de vegetaţie şi furtuni devastatoare. O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a evidenţiat în cadrul unui studiu publicat în revista „Science Advances” că numărul evenimentelor de vreme extremă este în creştere ca rezultat al încălzirii globale. În acelaşi timp, „Oxford University Press” arată că nivelul concentrațiilor de gaze cu efect de seră a atins noi recorduri îngrijorătoare.

 Circa două treimi din suprafaţa de uscat a Terrei vor fi afectate de un hidroclimat „mai umed şi mai variabil” pe o scară temporală zilnică până la multianuală, ceea ce presupune variaţii mai mari între extremele de umezeală şi de secetă, susţine o echipă internaţională de cercetători, condusă de Wenxia Zhang, de la Academia de Ştiinţe din Beijing. Studiul publicat în revista „Science Advances”, citat de DPA şi preluat de Agerpres, avertizează, totodată, că o treime din suprafaţa de uscat a globului va deveni mai secetoasă.

Înainte de toate, încălzirea globală determină un grad mai mare de dezechilibru climatic - „mai multe extreme atât în condiţii de umiditate, cât şi de secetă”. „Ciclul hidrologic se intensifică odată cu încălzirea climei, precipitaţiile medii globale sporind cu 1% până la 3% la fiecare creştere cu un grad a temperaturii aerului de la suprafaţă”, se mai spune în studiul care are la bază o evaluare a unor cercetări anterioare.

Oamenii de ştiinţă preconizează că în Europa de Sud-Vest şi sudul Africii, care sunt zone mai uscate, probabilitatea ca vremea să fluctueze mai mult este mai mare, exacerbând riscul de secetă şi penuria de apă. 

Regiunea mediteraneeană devine, de asemenea, mai aridă. Aceste schimbări a căror frecvenţă crește de la an la an presupun „un pericol suplimentar pentru infrastructură şi societate în general”. 

În acelaşi timp, un alt studiu, „World Scientists’ Warning of a Climate Emergency 2021”, publicat de „Oxford University Press”, a constatat că aproximativ 16 din cele 31 de semne vitale planetare urmărite, inclusiv concentrațiile de gaze cu efect de seră, conținutul de căldură al oceanului și masa de gheață, au stabilit noi recorduri îngrijorătoare. 

Chiar dacă pandemia de COVID-19 a oprit economii şi a schimbat într-o bună măsură gândirea oamenilor cu privire la modul de viaţă, aceasta nu a dus şi la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, după cum subliniază studiul citat de „The Guardian” şi preluat de Digi24. 

În perspectivă, cursul urgenței climatice ar putea fi atenuat dacă nu se vor lua măsuri dure, precum interzicerea proiectelor care presupun o poluare masivă cu dioxid de carbon. (O.  N.)