Cursuri de ţesut pentru copii în Casa Băniei

Casa Băniei a devenit vara aceasta un loc primitor pentru iubitorii de tradiţii care au avut ocazia să se iniţieze în tainele meşteşugurilor populare. Atelierul de ţesătorie a constituit atracţia principală atât în rândul celor mici, cât şi în rândul celor mari.

Cursurile de ţesut au fost predate de Casiţa Rădoi, meşter popular craiovean, care a îndrumat cu răbdare participanţii în arta urzelii firelor. Majoritatea ucenicilor încă nu au depăşit vârsta de 15 ani. Delia are 5 ani şi 9 luni. A venit aici împreună cu mama sa pentru a deprinde arta firelor de lână. Talentul ei a fost remarcat încă de la început de meşterul popular. "Fiecare copil poate desprinde această artă dacă se implică cu adevărat. Este un meşteşug foarte frumos şi curat. Este o odihnă a corpului, a minţii", a mărturisit meşterul popular Casiţa Rădoi. Activităţi dedicate copiilor Organizarea cursurilor de ţesut a plecat de la dorinţa de a sădi în sufletele celor mici dragostea pentru lucrurile de valoare. "Cred că publicul nostru cel mai fidel sunt copiii. De aceea, am şi amenajat cele două spaţii din partea de sud a clădirii, pentru ca fiecare să se simtă în largul său, să poată lucra în linişte. Prin micii noştri meşteşugari, tradiţia are certitudinea zilei de mâine şi siguranţa unui viitor încărcat de rezultate", a explicat Cornel Bălosu, şeful Secţiei de Etnografie de la Muzeul Olteniei. Atelierul de ţesut din cadrul Casei Băniei, ca şi cel de olărit, le oferă participanţilor o relaţie directă cu piesele tradiţionale din muzeu. Prin lecţiile predate, copiii pot învăţa cum se confecţionează un covor sau care sunt paşii modelării unui vas de lut. ,,Sunt copii care n-au văzut niciodată cum se lucrează la un război de ţesut. Noi ne bazăm însă pe ideea de identitate şi vrem să îi obişnuim cu ea. Din partea noastră pleacă doar sugestia, şansa de a învăţa. Din partea lor pleacă dorinţa de a pătrunde într-o lume curioasă şi fascinantă în acelaşi timp", conchide şeful Secţiei de Etnografie de la Muzeul Olteniei. Atelierele de la Casa Băniei vor continua până pe 31 septembrie, alternativ, o săptămână pentru olărit, următoarea săptămână pentru ţesut. Săptămâna aceasta, de praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost deschisă oficial şi clasa iconarilor pe lemn, coordonată de Doru Dragomir, unul dintre cei mai cunoscuţi meşteri iconari din Oltenia. Covoarele olteneşti, piese în patrimoniul naţional Ţesăturile din lână au fost considerate dintotdeauna printre piesele valoroase ale patrimoniului ţării noastre. Din generaţie în generaţie au fost trecute în foile de zestre ale vremii şi moştenite în cadrul aceloraşi familii. Au fost folosite iniţial numai pentru nevoi practice, însă cu timpul au depăşit acest prag, devenind elementul cel mai important din arhitectura estetică a interiorului locuinţelor ţărăneşti. Scoarţa oltenească se impune, în primul rând, prin motivul vegetal. De obicei, câmpul şi chenarul sunt acoperite cu buchete şi ramuri cu frunze şi flori (mărgăritare, lalele) dispuse orizontal, în rânduri dese. Compoziţia ornamentală este dezvoltată prin folosirea unor motive figurative (animale şi oameni), integrate compoziţiei vegetale. Motivele antropomorfe, de obicei siluete feminine adesea aflate în mişcare sau prinse în horă, şi tradiţionalele obiceiuri populare sunt cel mai des întâlnite. Coloritul scoarţei olteneşti este nuanţat şi rafinat. Câmpurile, de obicei realizate în bleumarin, vişiniu, azuriu, verde, cafeniu, se remarcă printr-o strălucire inegalabilă.