Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la sfinţirea şi inaugurarea pasarelei pietonale de la Snagov

Un pod spre mănăstire - Pasarela pietonală de la Snagov Mănăstirea Snagov din judeţul Ilfov este cea mai veche mănăstire din Arhiepiscopia Bucureştilor. Prima aşezare monahală a existat aici în secolul al XI-lea, dar fiind din lemn a ars. Prima atestare documentară a mănăstirii Snagov datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, din timpul domnitorilor Tării Româneşti Dan I (1383-1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1394 şi 1397-1418). În anul 2008, Mănăstirea Snagov a serbat 600 de ani de existenţă documentară (1408-2008). De această aşezare monahală, prin evlavie şi dărnicie, şi-au legat numele domnitorii Vladislav I (Vlaicu 1364-1379), care a zidit aici un paraclis, Mircea cel Bătrân, Vladislav al II-lea (1447-1448 şi 1448-1456), care a zidit aici biserică în anul 1453, cu hramul Buna-Vestire (însă această biserică s-a scufundat în anul 1600), Vlad Ţepeş (1456-1462 şi nov. 1476- dec.1476), care a fortificat mănăstirea, iar mormântul lui se află, potrivit tradiţiei, în această mănăstire; Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521) care în anul 1512 a zidit biserica actuală cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, fiind pictată mai târziu, în anul 1563 de pictorul Dobromir cel Tânăr, în timpul domniei lui Petru cel Tânăr, fiul domnitorului Mircea Ciobanu. Pictura este de mare valoare, fiind cel mai mare ansamblu iconografic din secolul al XVI-lea din Ţara Românească. Mănăstirea Snagov a devenit un important centru cultural-religios pe timpul stareţului cărturar şi poliglot Antim Ivireanul (1694-1705), care a tipărit aici 15 cărţi bisericeşti în limbile română, slavonă, greacă şi arabă. Ca un ostrov al Crucii şi Învierii în mijlocul apelor, această mănăstire a fost nu numai loc de rugăciune, ci şi loc de pocăinţă şi de suferinţă pentru cei care au pătimit în temniţa care a existat aici începând cu anul 1840, când chiliile au fost transformate în celule de penitenciar. În anii 1904, 1936 şi 1966 mănăstirea a fost consolidată şi restaurată, iar din anul 2004 a început aici un şantier de restaurare a picturii, însă lucrările se desfăşoară lent din lipsă de fonduri. În anul 2008, Mănăstirea Snagov a primit încă două hramuri, şi anume: Sfântul Voievod Neagoe Basarab, cu data de prăznuire 26 septembrie şi Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, cu data de prăznuire 27 septembrie. Această biserică închinată Maicii Domnului a fost totuşi greu accesibilă vizitatorilor din cauză că nu exista un pod sau o pasarelă pietonală. Astăzi însă, cu ajutorul Preasfintei Treimi şi al Maicii Domnului, cu bunăvoinţa autorităţilor de stat centrale şi locale, cu ostenelala mai multor oameni harnici avem în faţă un pod sau mai precis o pasarelă pietonală din beton şi fier care permite binecredincioşilor pelerini şi vizitatorilor să ajungă la mănăstirea Snagov în orice anotimp, chiar şi atunci când lacul este îngheţat, iar bărcile nu pot funcţiona. Începând de astăzi, Mănăstirea Snagov iese din izolare şi uitare, ea poate fi mai uşor şi mai des vizitată. Noua pasarelă pietonală poate fi numită Podul Maicii Domnului de la Snagov, sau Podul rugăciunii, sau Podul pelerinilor, mai ales că el este sfinţit şi inaugurat astăzi, 20 noiembrie, în ajunul sărbătorii hramului acestei mănăstiri: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie). Podul, puntea sau pasarela au în acelaşi timp o funcţie practică şi o valoare simbolică. Podul ajută pe om să treacă peste un obstacol care care apare în drumul său: o apă, o prăpastie, o vale adâncă, o diferenţă de nivel. Dar întrucât podul leagă sau apropie două puncte îndepărtate sau diferite, el devine simbol al comunicării şi comuniunii, cale de apropiere şi de întâlnire între oameni, între regiuni, între popoare. În chip spiritual, podul este simbol al medierii, al mijlocirii, chiar al rugăciunii care uneşte pământul cu cerul, pe om cu Dumnezeu, uneşte pe cei vii cu cei trecuţi sau mutaţi la Domnul. În acest înţeles, constatăm că Maica Domnului este cinstită şi lăudată în Acatistul Bunei-Vestiri cu aceste cuvinte: "Bucură-te, podul care-i treci la cer pe cei de pe pământ", iar în Acatistul Maicii Domnului – Bucuria tuturor celor necăjiţi, se spune: "Bucură-te, pod, care cu adevărat ne treci pe noi de la moarte la viaţă" sau "Bucură-te, pod care duci la ceruri". Prin faptul că L-a născut ca om în istorie pe Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic, Maica Domnului este punte sau scară între cer şi pământ, între oameni şi Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul. De aceea, Maica Domnului este numită "mijlocitoare sau solitoare a credincioşilor către Dumnezeu" sau "rugătoare nebiruită". Mulţumim astăzi lui Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru ajutorul primit în realizarea acestul pod al rugăciunii şi al pelerinajului la Mănăstirea Snagov. De asemenea, exprimăm recunoştinţa şi preţuirea noastră tuturor instituţiilor şi persoanelor care au contribuit în moduri diferite ca această pasarelă pietonală să fie realizată şi sfinţită astăzi, 20 noiembrie 2010, ca dar al nostru adus Maicii Domnului în ajunul sărbătorii ei din 21 noiembrie. † DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române