Daruri de Moș Nicolae la Grădinița Românească din Giula, Ungaria
Copiii de la Grădinița Românească din Giula au primit joi, 7 decembrie, daruri din partea Preasfințitului Părinte Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Ierarhul a fost însoțit de un grup de clerici de la Centrul eparhial, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Oaspeții au fost întâmpinați cu emoție și multă bucurie în holurile grădiniței, de numeroși copii, însoțiți de doamna directoare Ana Ciotea și de celelalte educatoare și cadre didactice care își desfășoară activitatea în această instituție de învățământ. Copiii, îndrumați de doamnele educatoare, au rostit versuri și cântece și au ascultat cuminți rugăciunile de mulțumire și de binecuvântare din slujba de Te Deum, rostite de ierarh și de ceilalți preoți. Apoi au mers în sălile lor și au primit fiecare binecuvântare și câte un pachet cu dulciuri, din partea Preasfințitului Părinte Siluan. Dulciurile au fost pregătite cu prilejul hramului Catedralei Episcopale din Giula, având și sprijinul unor instituții românești din oraș și alte localități, precum Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Centrul de Documentare și Informare al AȚRU, Autoguvernarea Românească Județeană a Județului Bichiș (Békés), Autoguvernarea Românească Locală din Giula, Autoguvernarea Românească Locală a Sectorului VII, din Budapesta.
Dulciuri au fost oferite și elevilor de la Școala Generală și Liceul Românesc din Giula în ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae, când a fost săvârșită și slujba de Te Deum.
Grădinița Românească din Giula funcționează astăzi într‑o clădire modernă din strada Galamb (Strada Porumbelului), care a fost atribuită comunității românești în anul 1965 și restaurată în anii 1984‑1985.
În 1893, Primăria orașului Giula a luat decizia înființării a trei grădinițe în trei părți sau cartiere diferite ale orașului: în Orașul Maghiar (Magyarváros), Orașul Nemțesc (Νémetváros) și Orașul Românesc (Románváros). În perioada 1893‑1951, grădinița din Orașul Românesc funcționa în Strada Rövid, cu program prescurtat, doar înainte de masă, cu o educatoare și o dădacă, care predau și limba română. În anul 1951, grădinița a fost mutată în Kastelykért, unde funcționa cu două grupe, două educatoare și două dădace, iar predarea limbii române a fost avută permanent în evidență. Din 1 septembrie 1965, grădinița s‑a mutat în Strada Galamb, unde funcționează de la început cu program prelungit, având și cămin pentru copii și unde s‑au format trei grupe, cu 6 educatoare și 3 dădace. În 1976 aici au fost reunite de fapt 3 grădinițe (din Străzile Galamb, Hajnal și Sarkadi), iar din 1990 au funcționat în ea grupe de naționalitate: două grupe maghiare și două românești. De 9 ani, grădinița este condusă de doamna directoare Ana Ciotea, care este ajutată de alte 8 educatoare, 4 dădace și personal tehnic auxiliar, iar în prezent învață aici 115 copii, împărțiți în 4 grupe.