De ce DA la referendum

Un articol de: Ștefana Totorcea - 03 Octombrie 2018

Comitetul pentru Inițiativă Cetățenească, Coaliția pentru Familie și Platforma ÎMPREUNĂ au semnalat, în cadrul conferinței de presă susținută luni, 1 octombrie, câteva aspecte importante legate de campania de informare privind referendumul din zilele de 6-7 octombrie. Întrucât este un tip de campanie ce se desfășoară pentru prima dată în istoria României, unele autorități locale cred că s-ar supune legii electorale, ceea ce nu este așa, nefiind vorba despre o campanie electorală. Cu această ocazie, s-au adus clarificări cu privire la vot, dar și la mistificările care circulă, la acest moment, în mediul online.

Prima clarificare făcută de Mihai Gheor­ghiu, președintele Comitetului de Ini­țiativă Cetățenească pentru revizuirea Constituției, a fost aceea că toți cetățenii au libertatea de a-și exprima opiniile în cadrul unor adunări publice și mass-media. Acesta a exemplificat o situație din Capitală în care s-a dispus îndepărtarea materialelor de campanie pentru referendum amplasate de cetățeni, prin Comitetul de Inițiativă Cetățe­neas­că și prin Coaliția pentru Familie, cu motivarea nelegală că cetățenilor și organizațiilor acestora li s-ar aplica prevederile Legii 208/2015 și ale Legii 334/2006. Gheorghiu mai spune că cetă­țenilor români li se interzice folosirea culorilor drapelului național în această campanie, măsură, la rândul ei, nelegală.

Pentru că online-ul abundă de mistificări privind campania pentru referendum (fotografii cu ofițeri naziști care pretind că susțin căsătoria între un bărbat și o femeie, fluturași cu sigla Coaliției pentru Familie care propun diverse referendumuri „de interzicere”, printre altele, a adopției monoparentale și... divorțului), președintele Comitetului de Inițiativă Cetățe­nească a subliniat că „este o contra-campanie vizibilă, falsuri colosale, încercări de a demoniza o campanie pozitivă. Din păcate, adversarii poziției noastre nu se delimitează de ele”.

Totodată, Mihai Gheorghiu a confirmat că există mesaje de susținere din diasporă pentru campania „DA la referendum”, un orășel spaniol cu 10.000 de rezidenți români și-ar dori chiar crearea unei secții de votare locale. Există multe inițiative locale care susțin campania pentru DA la referendum, a explicat el pentru Ziarul Lumina: „Iniția­tivele locale sunt benefice, nu pot și nici nu trebuie să fie stopate. Singura noastră rugăminte este ca acestea să fie în tonul general al mesajelor noastre, pozitive și respectuoase față de orice persoană, contribuind în principal la informarea publicului românesc”.

Andrei Manea, susținător al Comitetului Cetățenesc de Inițiativă, a subliniat că „toți cei care doresc ca în Constituția României căsătoria să fie definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie trebuie să voteze DA”. Nevoia de a vota DA este cu atât mai stringentă cu cât la Curtea Constituțională a României (CCR) a existat o opinie prin care unul dintre judecători a spus că actuala Constituție ar permite deja căsătoria între persoane de același sex. Adriana Buzgar, jurist, susținătoare a inițiativei cetățenești, a afirmat că actuala formulare din Constituție („soți”) lasă loc și de o interpretare ce permite poligamia, deoarece „termenul de «soți» este echivoc și ca gen, și ca sex, și ca număr. Și avem și opinia separată a domnului Morar la CCR. Poate fi și poligamie într-o interpretare extinsă. Nu știm ce poate fi peste 10 ani. De aceea vrem protecția constituțională, o protecție juridică de cel mai înalt rang a definiției căsătoriei așa cum o înțelegem noi ca societate. Aceasta vom fi întrebați duminică la vot: cum dorim să sune această definiție”.

Despre cei încă nehotărâți cu privire la vot, Mihai Gheorghiu a spus că „multă lume abia află despre subiect și este bulversată de lucrurile negative și dezinformările răspândite. Cred că ceea ce ne poate scoate din indiferență este grija pentru soarta copiilor noștri. Interesul și soarta copilului nu mai sunt sigure într-o societate în care căsătoria, acest fundament al familiei, nu mai poate fi definită prin rolurile complementare ale femeii și bărbatului. Să ne întrebăm ce se întâmplă dacă pierdem definiția conform realității. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: «Poate un tată în plus să țină loc de mamă? Sau încă o mamă să țină loc de tată?» Această presupusă capacitate a definițiilor de a suporta orice nu cred că este valabilă și cu atât mai puțin pentru realitatea căsătoriei. În orice definiție există limite, mai ales când vorbim despre o clară delimitare a firescului”.